Și un război alimentat masiv de propagandă. Atât de către cea de dreapta, din jurul formațiunii conservatoare aflate la guvernare, Partidul Lege și Dreptate (Prawo i Sprawiedliwość-PiS), cât și de către cea de stânga, a liberalilor progresiști din Platforma Civică (Platforma Obywatelska-PO).
Răspunsul la întrebare este extrem de important, pentru că ne poate lămuri dacă Polonia se află în pragul «putinizării», așa cum acuză UE și opoziția de stânga, sau, dimpotrivă, reforma justiției este un proces menit să taie legăturile cu Rusia, mult prea puternice chiar și după mai mult de un sfert de secol de la prăbușirea Cortinei de Fier.
Și, mergând mai departe, discuția se oprește la următoarea dilemă: modificarea legilor după care funcționează justiția poloneză este o tentativă a liderilor PiS de a îngenunchea sistemul judiciar, de a-l aduce sub control politic total, sau avem de-a face cu un război pentru putere între dreapta conservatoare și stânga liberală.
Cum adevărul este întotdeauna la mijloc, putem afirma că ce se întâmplă azi în Polonia este, de fapt, o luptă pentru putere în care partidul de guvernământ, sub pretextul reformării rapide a unei Justiții nereformate suficient, folosește metode contestabile, care stârnesc îngrijorare.
Dar o îngrijorare de multe ori ipocrită, în special din partea țărilor europene, cu vârf de lance Germania, care nu văd cu ochi buni conturarea Poloniei ca o putere regională, tot mai filo-americană și tot mai refractară la întărirea relațiilor economice dintre Berlin și Moscova.
Lipsește interactivitatea
„De ce sunt polonezii în război cu toată lumea“? Andrzej Zybała, profesor la Warsaw School of Economics, răspunde într-un interviu publicat în ediția poloneză a Newsweek la începutul lunii martie. Autorul unei cărți ce poartă titlul “Mentalul polonez la răscruce. Cultura intelectuală în Polonia“, acesta a precizat: „Ne lipsește interactivitatea, suferim de autism intelectual“. Verdictul profesorului Zybala este sfredelitor: „În marile culturi, propria opinie este separată de subiect (...) Este indicat să nu cauți să te confirmi pe tine, ci să verifici în permanență informațiile pe care le ai“.
Profesorul Zybala a oferit și o a doua explicație: din cauza a ceea ce s-a întâmplat în Al Doilea Război Mondial și după, polonezii, prinși în menghina germano- rusă, se consideră victime. „Este o identitate colectivă. Dacă cineva contestă asta, este automat un dușman al spiritului polonez. Suntem mânați de emoții prea puternice pentru a fi raționali. Cultura intelectuală din Polonia este incapabilă de analize la rece. Ne bazăm pe imaginație și emoții, chiar și pe fantezii neverificate“.
Diferențe față de România
Motivul? „Ne luptăm în mod constant pentru dreptul la statalitate și, uneori, chiar și la dreptul de a exista. Națiunea avea nevoie de o puternică legătură emoțională și ideologică“, explică profesorul de la Warsaw School of Economics.
Evaluarea lui Zybala este extrem de utilă, pentru că ne ajută să setăm din start cadrul disputelor asupra reformei sistemului judiciar din Polonia. Această „puternică legătură emoțională“ face ca, la nivel intern, disputa să fie prea puțin rațională. Peste, se suprapune propaganda, motiv pentru care înțelegerea adevărului despre reforma sistemului judiciar din Polonia este un proces extrem de dificil.
Un lucru este cert: situația din Polonia nu seamănă deloc cu cea din România, chiar dacă un observator neavizat ar putea trage această concluzie. Și PiS, și PSD vor să modifice legislația de funcționare a sistemului judiciar. Diferența majoră este, însă, că politicienii polonezi nu vor să facă asta pentru a scăpa de pușcărie.
Ce s-a întâmplat în Polonia ultimilor trei ani?
O scurtă cronologie este extrem de utilă:
25 iunie 2015 - Cu doar câteva luni înainte de alegerile legislative, în care Partidul „Lege și Justiție“ avea prima șansă, Parlamentul, dominat de Platforma Civică (PO), adoptă noua lege de funcționare a Tribunalului Constituțional. Actul normativ a intrat în vigoare la 30 august 2015.
8 octombrie 2015 - Camera Inferioară a Parlamentului (Sejmul), aflată pe final de mandat, a ales 5 noi judecători constituționali, în baza legii adoptate în 25 iunie. Scopul Platformei Civice a fost de a păstra controlul asupra a 14 judecători din totalul de 15 și după alegerile parlamentare. Numirea celor cinci a fost o demonstrație de forță, având în vedere că mandatele de 9 ani a trei dintre ei expirau la două săptămâni după alegerile parlamentare din 25 octombrie, iar mandatul celorlalți doi, în decembrie 2015.
Președinte al Poloniei era conservatorul Andrej Duda. Acesta câștigase alegerile de la sfârșitul lunii mai și pe valul de emoție provocat de moartea fostului președinte conservator al Poloniei Lech Kacynski, în accidentul aviatic de la Smolensk din 2010, dar și de invadarea Crimeii de către Rusia. Duda a refuzat să-i primească pe cei 5 judecători să depună jurămîntul, pe motiv că au fost aleși cu încălcarea principiilor democratice.
25 octombrie 2015 - PiS cîștigă alegerile parlamentare din Polonia, obținînd 235 de mandate, față de 138 ale PO. Majoritatea în Sejm este de 231 de mandate, totalul fiind de 460.
19 noiembrie 2015 - noul Parlament dominat de PiS amendează Legea Tribunalului Constituțional, pregătind astfel terenul pentru completarea celor cinci locuri de judecători cu magistrați agreați. Conservatorii merg mai depar te și stabilesc datele de expirare a mandatelor președintelui, vicepreședintelui și a doi judecători ai Tribunalului Constituțional.
20 noiembrie 2015 - președintele polonez, Andrzej Duda, promulgă amendamentele la Legea Tribunalului Constituțional, dar decizia este atacată la... Tribunalul Constituțional.
2 decembrie 2015 - Fără să mai aștepte verdictul Tribunalului, Sejmul desemnează cinci noi judecători constituționali, iar aceștia depun jurământul în fața lui Andrzej Duda la miezul nopții.
3 decembrie 2015 - În ziua următoare, Tribunalul Constituțional stabilește că numirea (de către fostul Parlament dominat de Platforma Civică) a trei judecători din cinci este legală, în timp ce, în cazul celorlalți doi, numirea s-a făcut cu încălcarea legii. Președintele Duda refuză să-i primească pe cei trei magistrați la depunerea jurământului, pe motiv că numărul judecătorilor ar fi neconstituțional.
12 decembrie 2015 - Circa 50.000 de oameni (17.000-20.000, potrivit estimărilor oficiale) participă la un miting anti-guvernamental. A doua zi, numărul susținătorilor guvernului care ies în stradă e mult mai mare: 80.000 potrivit organizatorilor, 40.000-45.000 potrivit raportului oficial al poliției.
22 decembrie 2015 - Sejmul aprobă o nouă lege de reorganizare a Tribunalului Constituțional. Este introdusă majoritatea de două treimi în procesul de luare a deciziilor (Platforma Civică deținea controlul asupra majorității simple), iar cvorumul de ședință este stabilit la 13 judecători, în loc de 9. În plus, judecătorii pot fi demiși la cererea Sejmului, președintelui Poloniei sau Ministerului Justiției.
24 decembrie 2015 - Senatul adoptă noua lege într-o sesiune organizată noaptea și este promulgată de președintele Andrzej Duda patru zile mai târziu. Activitatea Tribunalului Constituțional este paralizată.
11 ianuarie 2016 - Tribunalul Constituțional, în noua componență, respinge o sesizare a Platformei Civice referitoare la numirea celor cinci judecători de către noul Parlament. Trei dintre judecătorii Tribunalului Constituțional își dau demisia în semn de protest, inclusiv președintele Tribunalului Andrzej Rzepliński.
