De la bun început trebuie menționat că ctualul cancelar al Austriei a fost primul lider occidental care s-a întâlnit cu Vladimir Putin după declanșarea invaziei din Ucraina.
Karl Nehammer a recunoscut că această vizită, pe care a catalogat-o drept o „misiune riscantă”, a avut loc la iniţiativa sa. El a precizat că a informat atât Uniunea Europeană, cât şi pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu care s-a întâlnit ulterior la Kiev.
Pe de altă parte, cancelarul austriac s-a pronunţat pentru o anchetă asupra presupuselor „crime de război” comise de trupele ruse în Ucraina, precizând în acelaşi timp că Austria, care nu face parte din NATO, ca stat neutru, nu poate furniza arme Ucrainei.
Spațiul pentru neutralitatea geopolitică s-a redus în întreaga Europă de la 24 februarie, ziua în care Rusia a invadat Ucraina. Evoluția arhitecturii de securitate a continentului a determinat Suedia și Finlanda să renunțe la nealinierea lor istorică și chiar și Elveția se apropie de NATO, potrivit Al Jazeera.
Cu toate acestea, Austria continuă să stea pe baricade, iar Viena nu intenționează să adere la NATO în ciuda războiului în curs de desfășurare.
De asemenea, la fel ca Germania şi Ungaria, Austria a refuzat să susţină impunerea de sancţiuni asupra importurilor de gaze ruseşti, argumentând că o astfel de măsură ar periclita economia acestei țări.
Din aceleași considerente, Karl Nehammer s-a poziționat și împotriva embargoului asupra gazului rusesc. Cancelarul a afirmat că, deocamdată, nu se poate renunța la gazul rusesc pentru că țările europene sunt dependente de el. Austria nu este singura care are argumente împotriva embargoului impus de UE, a adăugat Nehammer, invocând pozițiile Germaniei și Ungariei.
Austria a plătit în ruble
În luna mai, cancelarul austriac a discutat cu Vladimir Putin, telefonic, despre gazul rusesc. Polonia și Bulgaria au refuzat să plătească în ruble. Austria a acceptat condițiile Kremlinului.
Comunicatul Kremlinului referitor la convorbirea cu Nehammer menționează că Rusia și-a reafirmat angajamentul de a-și respecta obligațiile contractuale pentru livrările de gaze naturale către Austria, țară care importă din Rusia 80% din necesarul său de gaze.
Grupul austriac OMV a anunțat că va plăti pentru gazul rusesc conform schemei indicate de Kremlin, în condițiile în care Gazprom a întrerupt la sfârșitul lunii trecute furnizarea de gaze către Polonia și Bulgaria, pentru că cele două țări nu au fost de acord să plătească în ruble.
În altă ordine de idei, Austria a fost împotriva suspendării vizelor pentru ruși, împreună cu alţi membri ai UE, precum Ungaria sau Luxemburg. De cealaltă parte, alți membri UE au cerut interzicerea totală a vizelor.
Serviciu secret în slujba Rusiei
Pe de altă parte, în septembrie 2022, mai mulți membri ai guvernului austriac au vrut să creeze un serviciu de informații aflat sub influența Rusiei. Austria a lansat o anchetă cu privire la o tentativă a presupușilor oficiali guvernamentali pro-ruși de la Viena de a crea un serviciu de informații în 2018. Efortul nu a reușit. Unii susțin însă că, dacă ar fi devenit operațional, noul serviciu de spionaj din acest stat al Uniunii Europene s-ar fi aflat sub influența Rusiei.
Citește și: VIDEO Jurnalistul Newsweek care a înțeles, cu șase săptămâni înainte, că invazia rusă e iminentă
Există întrebări dacă ministrul de externe al Austriei de la acea vreme, Karin Kneissl, la a cărei nuntă a participat Vladimir Putin, era conștient de acest efort, care pare să fi apărut în cadrul ministerului său. Presupusul efort de a crea o nouă agenție de informații în Austria a avut loc în timpul guvernului cancelarului Sebastian Kurz, un politician conservator aparținând Partidului Popular Austriac (ÖVP), de centru-dreapta.
Nereușind să obțină o majoritate în parlament la alegerile naționale din 2017, ÖVP a lui Kurz a format un guvern printr-o coaliție cu Partidul Libertății din Austria (FPÖ), o alianță populistă de dreapta, formată din euro-sceptici, militanți anti-imigrație și critici puternici ai Islamului. Alăturându-se coaliției de guvernare a lui Kurz, FPÖ a reușit să-l instaleze pe Kneissl ca ministru de externe al Austriei.
Cealaltă invazie
În timp ce Moscova aduce trupe la granița cu Ucraina, „cealaltă invazie a Rusiei a început de mult”… și în Austria. Thomas Tugendhat, locotenent-colonel, șeful Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Comunelor din partea partidului conservator, începând din 2017, având cetățenie britanică și franceză, citat de cotidian Kurier din Viena, avertizează asupra „capturării elitei europene” cu bani și cu funcții în consiliile de supraveghere ale unor companii rusești.
În Austria, fostul vice-cancelar de extrema dreaptă Hans-Christian Strache a trebuit să demisioneze anul trecut, înainte de alegerile europene, ducând la căderea guvernului de dreapta, după ce un video l-a arătat gata să primească bani pentru favoruri din partea unei false milionare ruse.
Mai mult, în urma atacului lui Putin, fostul cancelar al Austriei a demisionat din consiliul consultativ al Căilor Ferate Rusești din care făcea parte!
Christian Kern era doar unul dintre politicienii din Vest, cu precădere din Austria, țară cu foarte multe afaceri rusești, care au ajuns azi sub o presiune enormă.
În timpul pandemiei, Austria s-a arătat dispusă să producă vaccinurile din Rusia şi China, dacă acestea obţin o autorizaţie pentru piaţa Uniunii Europene.
Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, s-a declarat de acord ca vaccinurile rusesc, Sputnik V, sau cel chinezesc, Sinopharm, împotriva COVID-19 să fie produse în ţara sa, dacă obţin o autorizaţie de introducere pe piaţă în Uniunea Europeană.
Austria flutură steagul de pace între Ucraina şi Rusia
Cancelarul austriac Werner Faymann a anunţat că vrea să angajeze o misiune diplomatică în favoarea reinstaurării păcii între Ucraina şi Rusia, relatează AFP.
Citește și: Macron se poartă cu mănuși cu Putin: „Trebuie să rezolvăm nevoia Rusiei de garanții de securitate”
„Cine vrea să împiedice războiul trebuie să pună în locul lui o acţiune politică menită să împiedice activitatea militară", a pledat liderul social-democrat, într-un interviu pentru cotidianul Kronen Zeitung. El vrea să se întâlnească în mod succesiv cu preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin.
Nu în ultimul rând, un scandal stă să izbucnească la compania austriacă OMV, unde şeful board-ului a anunţat că se vor face verificări amănunţite asupra cheltuielilor efectuate de directorul general, dar şi asupra unor fonduri care se îndreaptă spre Rusia, printr-un contract de sponsorizare.
Rainer Seele, șeful OMV, a fost decorat de către Vladimir Putin. În România, OMV controlează Petrom. OMV a semnat un parteneriat strategic cu Gazprom și a efectuat în ultimii ani un schimb de active cu grupul rus. Gazprom a primit o serie de zăcăminte în Norvegia, iar OMV a primit participații la o serie de zăcăminte din Siberia.
