Alegeri în Israel: prezență record la urne. Netanyahu își joacă viitorul politic. Cine-s favoriții sondajelor
Alegerile parlamentare din Israel au început cu o prezență record la urne. Până la ora 10:00, peste 1,2 milioane de israelieni votaseră, reprezentând 16,68% din electorat. Benjamin Netanyahu încearcă să rămână premier, într-un scrutin marcat de războaie și probleme economice.
Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt chemați marți, 27 octombrie, la urne pentru a alege componența celui de-al 26-lea Knesset, Parlamentul Israelului. Scrutinul are loc după patru ani de guvernare condusă de Benjamin Netanyahu și într-un context dominat de conflictele militare din regiune, costul vieții și disputele privind securitatea națională.
Alegeri în Israel: prezență record la urne. Netanyahu își joacă viitorul politic. Cine-s favoriții sondajelor
Primele date anunțate de Comitetul Central Electoral indică o participare ridicată. La ora locală 10:00, prezența la vot ajunsese la 16,68%, echivalentul a aproximativ 1,2 milioane de alegători.
Potrivit Times of Israel, este cea mai mare participare înregistrată la această oră din 1981 încoace, cu 0,78 puncte procentuale peste nivelul consemnat la alegerile din 2022.
Scrutinul reprezintă primul test electoral național pentru Netanyahu după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și războaiele care au urmat în Fâșia Gaza, Liban și Iran.
Conform presei israeliene, sondajele prezentate înaintea votului indicau o competiție strânsă între blocul condus de premier și partidele de opoziție, fără ca vreuna dintre tabere să aibă asigurată majoritatea necesară formării unui guvern.
Citește și: Netanyahu, declarație șocantă: Hitler n-a vrut să extermine evreii
Netanyahu și Eisenkot, principalii rivali. Sondajele indică o competiție strânsă
Benjamin Netanyahu încearcă să obțină un nou mandat după o perioadă în care a guvernat alături de partide de extremă dreaptă și formațiuni ultraortodoxe. Guvernarea sa a fost marcată de reforma controversată a justiției, care a provocat proteste de amploare în 2023, dar și de conflictele militare declanșate după atacul Hamas.
Netanyahu este, totodată, primul premier israelian aflat în funcție judecat pentru acuzații de corupție.
Principalul său rival este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al noului partid de centru Yashar.
Sondajele publicate înaintea alegerilor au prezentat rezultate diferite în privința celor două formațiuni.
Un sondaj realizat de Channel 12 atribuia partidului Yashar 23 de mandate, comparativ cu 21 pentru Likud, formațiunea condusă de Netanyahu. În schimb, un sondaj al Channel 14, televiziune considerată favorabilă actualului premier, indica 30 de mandate pentru Likud și aproximativ 20 pentru partidul lui Eisenkot.
Knessetul are 120 de locuri, iar formarea unui guvern necesită sprijinul a cel puțin 61 de parlamentari. Israelul utilizează un sistem electoral proporțional, pe liste de partid, cu un prag electoral de 3,25%.
La scrutinul din 27 octombrie participă 36 de partide, însă sondajele indicau că aproximativ 11-13 formațiuni ar putea depăși pragul electoral.
Blocul lui Netanyahu, alcătuit din Likud, partidele de extremă dreaptă conduse de Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir și două formațiuni ultraortodoxe, era creditat în sondajele citate cu 49-55 de mandate.
Opoziția este fragmentată, iar printre liderii săi se numără fostul premier Naftali Bennett, fostul ministru al Apărării Avigdor Liberman și Yair Golan, liderul Partidului Democraților.
Negocierile pentru formarea viitorului executiv ar putea fi complicate de refuzul unor lideri politici de a colabora cu anumite partide, inclusiv cu formațiunile arabe.
Participarea alegătorilor arabi reprezintă un alt element important al scrutinului. Cetățenii arabi constituie aproximativ 20% din populația Israelului, iar la alegerile din 2022 prezența acestora a fost de 53,2%, față de 70,6% la nivel național.
Sondajele prezentate înaintea votului indicau posibilitatea ca participarea alegătorilor arabi să depășească 60%.
De asemenea, aproximativ 810.000 de alegători israelieni locuiesc în străinătate. Deoarece votul în afara țării este permis doar anumitor categorii, inclusiv personalului diplomatic, majoritatea celor care doresc să participe trebuie să revină în Israel.
În cazul în care niciuna dintre tabere nu obține sprijinul necesar, negocierile ar putea conduce la un guvern minoritar, o coaliție de uniune națională sau organizarea unor noi alegeri.
Războaiele, costul vieții și politica față de palestinieni, teme centrale ale alegerilor
Securitatea națională și responsabilitatea pentru atacul Hamas din 7 octombrie 2023 au ocupat un loc important în campania electorală.
În urma atacului, aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise în Israel, iar alte 251 au fost luate ostatice și duse în Fâșia Gaza. Netanyahu a respins solicitările de a-și asuma personal responsabilitatea pentru deficiențele de securitate care au precedat atacul, precum și cererile privind constituirea unei comisii de anchetă de stat.
Războiul din Gaza l-a afectat direct și pe Gadi Eisenkot. Fiul său, Gal Eisenkot, în vârstă de 25 de ani, a fost ucis în decembrie 2023, în timpul operațiunilor militare din enclava palestiniană.
O altă temă importantă este serviciul militar obligatoriu.
Partidele ultraortodoxe care au susținut guvernul Netanyahu încearcă să mențină scutirile acordate bărbaților care studiază în instituții religioase, în timp ce armata israeliană a semnalat un deficit de peste 12.000 de militari. Pe fondul mobilizărilor repetate ale rezerviștilor, formațiunile de opoziție au promis extinderea obligațiilor militare.
Problemele economice reprezintă, de asemenea, o preocupare pentru alegători.
Potrivit unui sondaj Channel 12, 21% dintre respondenți au indicat economia și costul vieții drept principala prioritate electorală. Recrutarea ultraortodocșilor a fost menționată de 17%, responsabilitatea pentru eșecul de securitate din 7 octombrie de 14%, iar războiul cu Iranul de 10%.
Un studiu realizat de centrul Achord, din cadrul Universității Ebraice, arată că 58% dintre alegătorii cu vârste între 22 și 34 de ani sunt preocupați de prețuri și de costul locuințelor, în timp ce 36% indică problemele de securitate.
Economia a devenit și subiectul unei dispute între Netanyahu și Eisenkot, după ce premierul a discutat despre posibilitatea utilizării criptomonedelor și a tehnologiei blockchain pentru reducerea vulnerabilității Israelului în fața eventualelor sancțiuni bancare internaționale.
Banca Israelului a respins această abordare.
„Criptomonedele nu pot servi drept mijloc de eludare a sancțiunilor”, a transmis instituția.
Eisenkot a ironizat propunerea, folosind denumirea „BibiCoin”, pe care a descris-o drept „o amenințare la adresa securității naționale”. Fostul șef al armatei l-a acuzat pe Netanyahu că ar intenționa să „distrugă economia israeliană pentru generațiile viitoare”.
Problema palestiniană
Politica față de palestinieni reprezintă o altă temă importantă a scrutinului.
În actuala coaliție, Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir au susținut extinderea coloniilor israeliene, anexarea Cisiordaniei și adoptarea unor măsuri mai dure împotriva palestinienilor. Cei doi s-au opus încetării războiului din Gaza și au pledat pentru restabilirea unor așezări israeliene în enclavă.
Nici principalele partide de opoziție nu propun schimbări fundamentale în toate aspectele politicii israeliene față de palestinieni. Eisenkot s-a pronunțat împotriva înființării unui stat palestinian, iar alte formațiuni resping concesiile teritoriale.
Totuși, componența viitoarei coaliții ar putea influența abordarea guvernului privind violențele coloniștilor și relațiile cu Autoritatea Palestiniană.
Netanyahu, vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională
Alegerile se desfășoară și pe fondul presiunilor diplomatice internaționale.
Netanyahu este vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război în Gaza, iar mai multe state occidentale au adoptat sancțiuni și restricții legate de coloniile israeliene și violențele din Cisiordania.
Președintele Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru Netanyahu înaintea alegerilor.
În același timp, un sondaj Pew Research Center din martie 2026 arăta că 60% dintre adulții americani intervievați aveau o opinie nefavorabilă despre Israel, iar 59% declarau că au puțină sau deloc încredere în Netanyahu în privința deciziilor de politică internațională.
Relațiile Israelului cu unele state europene au fost, la rândul lor, afectate de războiul din Gaza și de politicile privind teritoriile palestiniene.
