Jurnalistul Petru Clej a realizat pentru RFI un inventar al pozițiilor pe care le au partidele față de cea mai dezbătută temă de campanie.
La trei ani și jumătate după referendumul în care electoratul britanic s-a pronunțat în majoritate în favoarea ieșirii din UE, Brexit nu s-a produs încă, iar divizarea opiniei publice pe acest subiect este la fel de pronunțată.
Acest scrutin parlamentar, al treilea în mai puțin de cinci ani, a fost convocat ca urmare a imposibilității ajungerii la un rezultat de către fosta Cameră a Comunelor, ceea ce a dus la amânarea de trei ori a datei Brexit de către liderii UE.
Divizarea partidelor între pro și anti Brexit este acum foarte clară, iar sondajele de opinie indică un rezultat care ar duce la un Brexit la începutul anului viitor.
Poziția principalelor partide față de Brexit în platforma electorală:
Partidul Conservator – Brexit pe 31 ianuarie 2020
Liderul Partidului Conservator, prim ministrul Boris Johnson, a promis că în cazul obținerii unei majorități absolute în Camera Comunelor va supune la vot înainte de Crăciun acordul negociat cu UE.
Premierul Johnson a promis că după ieșirea din UE, pe timpul perioadei de tranziție de până la 31 decembrie 2020 până când actualele reguli inclusiv libertatea de mișcare a persoanelor nu se schimbă, va negocia un nou acord post-Brexit cu UE și nu va accepta o prelungire a perioadei de tranziție chiar dacă nu se reușește negocierea acestui acord.
Partidul Conservator dorește un acord de comerț liber post-Brexit, dar o ieșire a UK din piața unică europeană, sfârșitul libertății de mișcare a persoanelor și introducerea unui nou sistem de imigrație pe puncte, de tipul celui practicat de Australia.
Poziția Conservatorilor le-a adus un avans de 10% în sondaj și predicția unei majorități absolute în Camera Comunelor, ei câștigând teren în circumscripții din centrul și nordul Angliei deținute de Partidul Laburist, unde electoratul a votat în favoarea Brexit în referendumul din 2016.
Partidul Laburist – renegociere și referendum
Liderul principalului partid de opoziție, Jeremy Corbyn, promite o amânare a datei Brexit cu trei luni, timp în care va renegocia acordul cu UE, după care peste alte șase luni va supune acest acord unui referendum în care alternativa la acordul negociat să fie rămânerea în UE.
Laburiștii doresc stabilirea unei relații mai strânse cu UE post-Brexit, inclusiv rămânerea în piața unică, dar poziția din platformă reflectă diviziunile din rândurile partidului, unde Corbyn, un eurosceptic de lungă durată, se situează pe poziții diferite față de majoritatea parlamentarilor săi care sunt pro-europeni.
Sondajele indică o pierdere de 7% în medie față de alegerile din 2017, mai ales în nordul Angliei, Scoția și Țara Galilor, iar poziția Laburiștilor riscă să nemulțumească atât votanții anti-Brexit, cât și pe cei pro-Brexit.
Cel mai bun scor prezis de sondaje i-ar permite lui Corbyn să conducă un guvern minoritar, care ar depinde de sprijinul Partidului Liberal Democrat și al Partidului Naționalist Scoțian, care sunt opuse Brexit în orice formă.
Partidul Liberal Democrat – revocarea artidolului 50
Al treilea mare partid britanic, Partidul Liberal Democrat, se opune categoric Brexit, iar noul lider, Jo Swinson, a promis revocarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, ceea ce ar însemna renunțarea la Brexit fără a mai recurge la un referendum.
Această poziție radicală nu a adus însă rezultate în sondaje, unde Liberal Democrații au ajuns la un rezultat prezis foarte asemănător cu cel obținut la aegerile din 2017: 13 față 12 mandate de deputat din totalul de 650.
Așa încât singura speranță pentru Swinson de oprire a Brexit ar fi un guvern condus de Corbyn care să convoace un al doilea referendum în 2020.
Liberal Democrații sunt în mod clar dezavantajați de sistemul de vot majoritar uninominal care face ca cele două mari Partide – Conservator și Laburist – să câștige majoritatea mandatelor de deputat.
Partidul Naționalist Scoțian (SNP) – Scoția în UE
Naționaliștii Scoțieni, care prezintă candidați doar în cele 59 de circumscripții scoțiene, se opun categoric Brexit, reflectând votul din Scoția la referendum – 62% în favoarea rămânerii în UE.
Liderul SNP, Nicola Sturgeon, care este și șefa executivului scoțian, dorește o Scoție independentă, membru al UE, prin convocarea unui al doilea referendum privind independența în 2020.
Sondajele de opinie arată că electoratul scoțian va alege până la 45 de deputați SNP în Camera Comunelor, dar opinia majoritară este împotriva independenței.
Varianta cea ma favorabilă pentru Sturgeon ar fi un guvern minoritar Corbyn pe care SNP să-l sprjine în vederea convocării unui nou referendum Brexit în contra-partidă cu un nou referendum privind independența Scoției.
