Un avion s-a prăbuşit pe un aeroport din Coreea de Sud, la bordul acestuia fiind 181 de persoane. În urma tragediei, 179 de persoane şi-au pierdut viaţa. TAROM are 8 Boeing 737, oarecum similare cu cel prăbușit în Coreea, iar un expert explică de ce s-a întâmplat tragedia.
Pilotul Cezar Osiceanu care are o experiență de zbor de peste 13.000 ore pe Boeing 737 300/700/800 F/O 2017, Airbus 310, ATR 42-5000/72-500, BAC 1-11 și AN - 24 susține că accidentul aviatic din Coreea de Sud are cauze multiple.
Citește și: Cauza tragediei aviatice din Coreea de Sud. Peste 160 de pasageri, confirmați morți
“Avionul aparținuse companiei irlandeze RyanAir și decolase de la Bangkok pentru o cursă regulată.
Din primele imagini de la locul catastrofei se observă faptul că avionul avea trenul de aterizare escamotat și că după contactul cu pistă de beton a parcurs o distanță mare până la capătul pistei unde s-a lovit de un obstacol și a explodat.
3 cauze ce au prăbușit un Boeing 737. România are 8 astfel de avioane. Pilot: „Vremea lor a trecut”
În astfel de situații de aterizare cu trenul escamotat investigațiile se axează în principal pe factorul uman și tehnic deoarece factorul meteo este exclus dat fiind situația meteorologică bună din punct de vedere al vizibilității și plafonului de la momentul catastrofei.
Citește și: VIDEO Tragedie aviatică! Un Boeing 737 a aterizat forțat și a explodat. 167 de oameni au murit
Din punct de vedere tehnic avionul Boeing 737-800 are un mecanism de acționare a trenului de aterizare normal și un altul de avarie. În cazul în care comandă normală nu funcționează piloții ridică un capac de pe podeaua cockpitului și acționează manual cele trei cabluri corespunzătoare fiecărei jambe ale trenului de aterizare.
De aceea la o primă vedere se pune întrebarea ce a făcut că niciuna dintre cele 3 jambe ale trenului de aterizare să nu coboare.
Din punct de vedere uman se întâmplă de destul de multe ori că piloții din varii motive să uite să dea comandă de scoatere a trenului la toate tipurile de avion cu tren escamotabil astfel încât toți constructorii de avioane au introdus la bord avertizoare sonore și luminoase cu privire la lipsa scoaterii și sigurantării trenului de aterizare atunci când sunt îndeplinite anumite condiții de viteză, înălțime față de sol și poziție a flapsurilor.
Misterul trenului de aterizare
Avionul din cazul de față avea o greutate mare la aterizare astfel încât în mod normal ar fi trebuit să aterizeze cu flapsurile bracate la maxim și cu automatul de frânare setat pe poziția 3 (aproape de maxim).
Dacă avionul avea trenul escamotat din motive dincolo de cele umane, pe parcursul apropierii în vederea aterizării piloții trebuiau să întrerupă aterizarea și să rateze informând controlorul de trafic de manevra <<go-around>>. Checklistul de aterizare obligă la verificarea obligatorie a poziției trenului de aterizare iar poziția lui neconformă obligă la aplicarea procedurilor de avarie. Decizia de ratare o ia oricare dintre cei doi piloți în această situație în mod obligatoriu!”, susține Cezar Osiceanu.
Concluzia
Ca o concluzie, pilotul român a declarat pentru Newsweek că avem mai multe cauze care au dus la acest accident. “În primul rând vorbim de cauze umane. Într-o asemenea situație motoarele trebuiau să fie oprite, lucru care se exersează pe simulator la 6 luni, iar flapsurile trebuieau să fie la 40 de grade, dar aceste lucruri nu s-au întâmplat. Nu exclud nici defecțiuni tehnice grave, dar mai avem problema zidului de beton de la capătul pistei. Nu avea ce căuta acolo, avem clearway. Oricum trebuie subliniat că acest avion Boeing 737 și-a cam trăit viața, s-a consumat ca să spun așa. Tehnologic este bun de <<pensionat>>”, a precizat Cezar Osiceanu.
