Newsweek România vă prezintă o situație comparativă a absorbției fondurilor UE, între România și alte țări din Est. Informațiile sunt luate de pe site-ul Comisiei Europene, întrucât, de luni întregi, Ministerul Fondurilor Europene refuză să actualizeze datele. „Din dorința de a prezenta o informare exactă, am căutat cele mai noi date, atât de pe site-urile Guvernului, cât și ale Comisiei Europene.
Ultima informare sau ultima postare, cum se spune, care a fost găsită pe vreun site al Guvernului României este din 2 februarie a.c. Acum suntem aproape la jumătatea anului. Nu știu de ce Guvernul nu publică date la zi“, se plângea, la 22 mai, președintele Klaus Iohannis, în legătură cu lipsa de transparență a Executivului. Ministerul condus de Rovana Plumb l-a ignorat însă pe șeful statului și nu a prezentat raportări noi.
Plumb ignoră banii pentru tineri
Datele de pe site-ul Comisiei Europene arată că două domenii de care ar trebui să fie preocupat un guvern social-democrat – Fondul Social European, care este destinat combaterii sărăciei, și Inițiativa pentru Angajarea Tinerilor, care ar urma să dezvolte locurile de muncă pentru tineri – sunt cele mai neglijate. De altfel, datele Eurostat arată că România are o rată de șomaj în rândul tinerilor (sub 25 de ani) peste media europeană de 15,7%: 19,7%, tendința fiind de creștere.
Din programul denumit Youth Employment Initiative (YEI), România a cheltuit, până la 8 iunie, doar 5%, adică 14 milioane de euro. Suma totală pusă la dispoziție pentru țara noastră este de 302 milioane de euro.
Din finanțarea YEI pentru exercițiul financiar precedent, țara noastră a cheltuit exact zero euro, din 328 milioane euro.
În prezent, YEI este gestionat în cadrul programului de dezvoltare a capitalului uman, iar autoritatea de management este subordonată Ministerului Fondurilor Europene, condus de Rovana Plumb.
Pentru comparație, în alte state europene situația este următoarea:
-Bulgaria a absorbit deja 62% din banii alocați prin YEI.
-Polonia a cheltuit 84% din sumă, adică peste 451 de milioane de euro.
-Ungaria a cheltuit și ea 84% din aceste fonduri, adică 83,5 milioane euro. În exercițiul financiar precedent, Ungaria a tras 100% din aceste fonduri.
În ceea ce privește așa-numitul European Social Fund, destinat recalificării forței de muncă și reorientării profesionale, România a absorbit doar 7%, adică 321 milioane de euro, din uriașa sumă de aproape 4,7 miliarde de euro. Progamul este sub controlul lui Paul Stănescu, vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale. Stănescu este un apropiat al lui Dragnea.
În exercițiul financiar precedent:
-România a cheltuit fix 1% din cele peste cinci miliarde alocate.
-Ungaria a tras deja 115 din fondurile ESF, adică 524 de milioane de euro.
-Bulgaria a ajuns la 16%.
-Polonia – 17%.
Fondurile pentru pescari, neutilizate
Deși România nu are o industrie a pescuitului așa cum au statele nordice, de exemplu, există zone, precum Delta Dunării, în care ar putea folosi fondurile europene. UE a alocat României, prin așa numitul European Maritime and Fisheries Fund suma de 168 de milioane de euro.
Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, la un miting PSD la Târgoviște
Ministerul Agriculturii, care gestionează acești bani, a reușit să cheltuie doar 13%, adică 21 de milioane de euro. Aici este sectorul unde batem Ungaria, țară care nu are ieșire la mare și care a absorbit doar 5% din banii alocați. Bulgaria stă prost: doar 5% absorbiți, iar Polonia a cheltuit 3%. Estonia a tras 17% din această resursă. Spania este statul european cu cea mai mare alocare pentru dezvoltarea pescuitului, 1,1 miliarde, dar nu a reușit să cheltuie decât 4%. România, din banii pentru pescuit primiți între 2007 și 2013, a reușit să modernizeze o serie de fonduri piscicole, dar sume semnificative s-au dus pe studii și strategii care nu au mai fost aplicate niciodată.
Dezvoltarea regională și infrastructura, marile probleme
Pentru dezvoltare regională, țara noastră are alocată suma de peste 10 miliarde de euro și a cheltuit doar 10%. Guvernul PSD ignoră această resursă și preferă să distribuie banii de la buget, care pot fi alocați discreționar către primăriile PSD, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, PNDL II.
Acest program are o alocare, teoretică, de 30 de miliarde de lei, adică circa 6,5 miliarde de euro. Ideea unui astfel de program i-a aparținut de fapt Elenei Udrea, pe vremea când era ministru al Dezvoltării.
În opoziție fiind la acel moment, Victor Ponta, pe atunci președintele PSD, a spus că Udrea va intra la pușcărie pentru modul în care folosește discreționar sumele din acest program. Când PSD a ajuns la putere, a continuat, ba chiar a dezvoltat programul.
Fondurile europene pentru dezvoltare au fost gestionate, din 2012 până acum, doar de fideli ai PSD: Liviu Dragnea, Sevil Shhaideh, Vasile Dâncu și Paul Stănescu. Absorbția a fost un eșec.
Iată cum stau alte state europene în ceea ce privește cheltuirea banilor pentru dezvoltare regională:
-Bulgaria – 21%,
-Polonia – 15%,
-Lituania – 14%,
-Ungaria -17%.
Ungaria va primi, de exemplu, prin acest fond, bani să refacă 85 km de cale ferată și să ofere acces la internet în bandă largă pentru 277.000 de case. Țara condusă de Viktor Orban va reuși ca, prin fondurile de dezvoltare regională, să aducă un milion de turiști în plus, pe an. România și-a propus un obiectiv de doar 45.000 de turiști noi pe an. Din fondurile de coeziune, România a atras 15%, adică un miliard din șapte miliarde de euro. Aceștia sunt, de fapt, banii pentru marea infrastructură - șosele, autostrăzi și căi ferate - și proiecte majore de mediu.
-Polonia – 23%,
-Bulgaria – 12%.
Pentru Polonia, de exemplu, UE deja a aprobat reconstrucția a 312 km de cale ferată și construirea a 569 de km de drum nou. Este adevărat că, în Polonia, s-a construit până acum doar un kilometru de drum nou, dar România n-a trecut nici măcar de etapa aprobării majorității proiectelor sale.
Lituania, care a tras deja 24% din fondurile de coeziune, a reușit să reabiliteze efectiv 15 km de drum.
Daea, performer
Singurul domeniu în care România a făcut performanță este agricultura. Până acum, am reușit să absorbim 37%, adică peste trei miliarde de euro, din Fondul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Bulgaria a tras doar 20% din fondurile alocate, iar Polonia – 21%. România a reușit ca, cu ajutorul acestor bani, să sprijine peste 1.000 de tineri fermieri și să extindă producția agricolă organică cu peste 51.000 de hectare.
Până acum, am reușit să absorbim 37%, adică peste trei miliarde de euro, din Fondul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Avertisment dur al Comisiei Europene
La începutul lunii iunie, Comisia Europeană a amenințat România că va pierde peste 500 de milioane de euro, ca urmare a modificărilor aduse la Codul Administrativ. Comisia a arătat, într-un punct de vedere remis G4Media.ro, că eşecul îndeplinirii obligaţiilor asumate de România (ex-ante) constituie temeiul pentru suspendarea plăţilor din fonduri europene.
Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a dat un răspuns dur: „Invit Comisia Europeană să fie prudentă în ceea ce priveşte o astfel de afirmaţie, deorece Codul Administrativ nu este încă finalizat. România întotdeauna şi-a respectat angajamentele şi le va respecta. (...) Cred că nu trebuie să existe, în momentul de faţă, concluzii“.
