Conform celor mai recente cifre privind deficitul de încasare a TVA, statele membre UE au pierdut venituri din TVA în valoare de aproximativ 61 de miliarde de euro, în anul 2021.
Este o scădere de aproximativ 38 de miliarde de euro, faţă de datele revizuite din anul 2020, majoritatea statelor membre UE înregistrând progrese în asigurarea conformării la plata TVA, se arată într-un raport publicat de Comisia Europeană.
România, 9 miliarde de euro TVA neîncasat
61 de miliarde de euro sunt venituri pierdute din fraudă şi evaziune în materie de TVA, practici de optimizare şi evitare a TVA, falimente nefrauduloase, insolvenţe financiare şi greşeli de calcul.
Disparităţile între statele membre UE s-au menţinut în anul 2021. România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare de TVA, cu o pierdere de 36,7% din veniturile din TVA, urmată de Malta (25,7%), Grecia (17,8%) şi Lituania (14,5%).
Cele mai reduse deficite au fost înregistrate în Ţările de Jos (minus 0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), Estonia (1,4%) şi Slovenia (2%).
Citeşte şi: La ce produse creşte TVA. Cum se scumpesc acestea. Pentru ce rămâne TVA 5%
În anul 2020, România a avut de asemenea cel mai mare deficit de încasare a TVA, dar primele estimări pentru 2022 sugerează o îmbunătăţire a situaţiei TVA, anunţă Comisia Europeană.
În termeni nominali, în anul 2021, cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (14,6 miliarde de euro), Franţa (9,5 miliarde de euro) şi România (nouă miliarde de euro).
Raportul examinează în special România, unde deficitul de încasare a TVA rămâne ridicat şi în mare măsură neschimbat, de-a lungul mai multor ani.
Citeşte şi: Klaus Iohannis despre creșterea TVA: „Acum nu cred că este o soluție”. Ce majorări vor să facă
Din anul 2000, primul an în care s-a publicat studiul UE privind decalajul TVA, deficitul de încasare a TVA a fluctuat la noi peste pragul de 30%.
În plus, deficitul de încasare a TVA a fost substanţial mai mare decât în orice alt stat membru, în întreaga perioadă dintre anii 2000 şi 2021. Între 2013 şi 2021, acesta a variat între 33,2% şi 39,7%, conform Agerpres.
Dar consultantul fiscal Adrian Benţa are o poziţie nuanţată. "Eu nu aș fi convins 100% că este o diferenţă atât de mare. Aș fi un pic mai reticent. Gapul pe TVA nu e chiar atât de mare, e mai mic. El e calculat cu o cotă standard de 19%", spune acesta.
"Noi avem o grămadă de cote reduse, mai avem scutiri de TVA, mai avem taxări inverse, mai avem și exportul, care este scutit de TVA", detaliază Benţa.
Încă se mai lucrează la negru
Nu e 36%, dar totuşi de ce este mare? "Bună întrebare, trebuie pusă la autorități", opinează expertul, spunând că părerea lui este că "mai sunt în continuare cei care lucrează foarte mult cu persoane fizice, unde nu se facturează. Mai sunt și foarte multe magazine care vând pe caiet, și tot la negru rămâne".
Au apărut articole în presă, conform cărora raportarea de TVA, prin sistemul informatic SAF-T, are loc în felul următor: lunar sau trimestrial, firmele trimit un Excel, la Fisc, apoi cineva încarcă datele în sistemul informatic SAF-T.
Cu Excelul, lunar
Informaţiile sunt verificabile pe website-ul ANAF, care publică un tutorial despre cum se completează fişierul Excel pentru declaraţia de SAF-T (Declaraţia Informativă D406). Informaţiile apar şi pe site-ul CECCAR (Corpul Experţilor Contabili). Aceasta să fie cauza nerealizatului?
"Nu știu cum funcționează", spune Benţa, "eu știu în felul următor: nu este un fişier Excel, arată ultracomplicat. Practic, se trece încă o dată contabilitatea unei societăți și de acolo, să nu zic că nu-l mai completează nimeni cu mâna, în momentul în care sunt deja trimise electronic.
Probabil, se mai fac niște operații de centralizare, automatizare, dar în nici un caz nu cred că le ia cineva cu mâna".
