Produsele lactate vor fi separate de cele care doar imită laptele. Până acum, produse din soia, de exemplu, sau din alte vegetale, care imitau laptele, erau în același loc cu produsele lactate. La fel și în cazul așa ziselor "brânzeturi" vegetale.
Produsele lactate vor fi separate de cele care doar imită laptele
De regulă, smântâna este încă ascunsă cumva, pe un capăt de raft, ori dosită pe ultimul raft de jos. Ascunsă bine, evident, involuntar, dar foarte greu de găsit.
În alte magazine, laptele era pus pe raft alături de laptele de soia sau de laptele aflat în amestec cu alte ingrediente, precum cacao.
Untul era amestecat cu batoanele masive, cu etichete spectaculoase, frumoa colorate, de margarină vegetală, având preţuri dramatic mai mici faţă de diferitele sortimente de unt.
Schimbări
"De când a apărut Legea laptelui, pentru a se stăvili haosul acesta, să nu mai stea produse ne-lactate lângă lactate, s-au golit rafturile", spune Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale din Industria Laptelui (APRIL).
Liderul APRIL, care este membru al Comisiei de Acreditare din Direcția de Industrie Alimentară, din cadrul Ministerului Agriculturii, a contribuit direct la proiectul de lege.
Pe scurt, rafturile pline, până acum, cu produse amestecate, din lapte, şi fake-uri (cum le numeşte Cojocaru), s-au golit de ne-lactate.
Comprimarea poziţiilor pe raft va duce la noi listări de produse lactate, de la procesatorii care până acum se aflau pe lista de aşteptare a marilor retaileri.
Taxă de raft, ca să-ţi expui produsul
Un producător român de la Iaşi, de lapte, "n-a văzut la Kaufland Iaşi în viaţa lui mai mult de trei feţe (adică poziţii) la raft. Brandurile multinaţionale aveau şapte feţe, ori 10 feţe, ceea ce însemna expunere, vizibilitate la raft", relatează Dorin Cojocaru.
Aceste poziţii înseamnă de exemplu că în hipermarket vezi separat, pentru acelaşi brand, o faţă sau două la frigorifica dedicată pentru iaurt, alta la cea pentru lapte, şi tot aşa, pentru sana, kefir ş.a.m.d.. Procesatorii români aveau până acum două sau trei poziţii din acestea, adică un produs-două pe raft, şi atât.
Hipermarketul, detaliază Cojocaru, vinde de fapt către furnizorul său poziţia la raft. Aceasta se numeşte "taxă de raft". Ţie, cumpărător, îţi vinde produsul cumpărat astfel de la procesator.
Marketing
Marii retaileri nu fac pur şi simplu vânzarea produsului, şi atât, ci operaţiuni complexe de marketing, folosindu-se de psihologia cumpărătorului. Strategii de vânzare. Unde se uită clientul final, cum se uită, ce vede, ce nu vede, ce culori îi plac lui, ce forme trebuie să aibă produsele.
În acelaşi timp, retailerii au regimuri specifice de lucru cu procesatorii. Aceştia sunt cei care iau produsele brute (de exemplu lapte, carnea) şi le procesează, apoi le vând retailerilor.
Aceştia "te lasă pe tine, procesator, să-ţi expui produsul. Au inclusiv regim de consignaţie, adică tu, procesator, plăteşti, chiar dacă se vinde spre exemplu o conservă pe zi, dar îţi pui cinci feţe la raft, ca să ai vizibilitate".
Se golesc vitrinele frigorifice
Ce se întâmplă acum? "Erau 10 m de vitrină frigorifică, la MegaImage", povesteşte Dorin Cojocaru, detaliind:
"Vorbeam cu un politician mare despre asta. Din 10 metri, a mai rămas jumătate de metru cu lactate. Am golit raftul (n.n.: cu Legea Laptelui). Urmează ca toţi procesatorii mici, care erau în antecameră, care erau furnizori agreaţi, dar nu aveau spaţiu la raft, să intre la raft, pe poziţie".
În lunile decembrie, ianuarie şi februarie, APRIL a avut discuţii cu AMRCR, ANSVSA şi ANPC. "Nu mai văd grăsimi vegetale la raft, deci, din 10 metri de vitrină, doar o jumătate de metru erau produse autentice", constată Cojocaru.
Citeşte şi: Brânză, lapte, carne, mai ifetine după ce supermarketurile au ales să renunțe la o parte din profit
De acum încolo, retailerii trebuie să aducă producători noi la raft, deci trebuie să crească prin diversitatea ofertei. Îi obligă legea. Dar mai sunt şi alte probleme, mai vechi.
O altă lege stipula că 50%, pe raft, trebuie să fie produse româneşti. "Nu ai cum să dai legea asta, dar nici nu pot să lungesc raftul, şi atunci ori limitez numărul de feţe la raft – minimum trei, maximum cinci, ca să fac loc la raft, să-mi vină mai mulţi producători", spune expertul.
Nu va mai fi ascunsă smântâna
"Problema noastră era că nu aveam loc de expunere la raft. N-o să mai fie ascunsă smântâna, pe ultimul raft de jos, într-un colţ. Pe 13 martie, va fi o conferinţă legată de implementarea normelor la Legea Laptelui", anunţă Dorin Cojocaru.
ANSVSA şi ANPC, în ultimele două săptămâni, au dat amenzi legaate exact de această nouă poziţionare la raft.
Citeşte şi: Sărbători „pe cartelă”, în Ungaria, din cauza plafonării prețurilor: 1 kg cartofi, 1 l lapte
Newsweek a constatat recent, în Auchan, că produsele non-lactate, care simulau până acum, diseminate pe rafturi, printre lactate, că sunt altceva decât în realitate, au un rând întreg de rafturi dedicate distinct, separat de cele cu lactate.
Dar problemele continuă, pentru că "retailerii nu ştiu să aplice legea. Nici comisarii ANSVSA şi ANPC nu prea ştiu. Mulţi citesc, puţini pricep. O să vedeţi o schimbare totală la raionul de lactate, în orice magazin.
Eu mi-am făcut datoria, cu Legea Laptelui, cu normele, cu Observatorul Laptelui, a rămas să o şi implementeze ei", a spus Cojocaru, pentru Newsweek.
