Fitch a confirmat România la 'BBB-'; perspectiva este stabilă Fitch Ratings a confirmat ratingul de nerambursare a României pe termen lung în valută (IDR) la 'BBB-', cu perspectivă stabilă.
Puncte tari și puncte slabe structurale: Ratingul 'BBB-' al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică.
Fitch Ratings păstrează România pe acelaşi rating de ţară
PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanța și indicatorii de dezvoltare umană sunt peste nivelul celor din categoria "BBB", explică Fitch.
Aceștia sunt contrabalansați de deficitele bugetare și de cont curent (CAD) mari, în comparație cu țările de același nivel, de un bilanț slab în materie de consolidare fiscală, de rigidități bugetare ridicate și de o poziție de debitor extern net destul de ridicată.
Încetinirea economiei românești a fost mai puțin pronunțată decât în UE, reflectând rezistența economiei la marile șocuri adverse care au afectat regiunea în 2022.
Citeşte şi: Fitch Ratings a retrogradat ratingul de credit al SUA, de la AAA la AA+
Economia a crescut, pe baza datelor ajustate sezonier, cu 0,5%, în T123, și cu 0,9%, în T223, conform datelor preliminare, iar creșterea anuală a fost de 2,7%, în T223, cu mult peste creșterea de 0,4% din UE, în aceeași perioadă.
Fitch estimează o creștere a PIB-ului de 2,9% în acest an și de 3,2% în 2024 și 2025, comparativ cu prognoza de creștere a Zonei Euro, de 0,8%, 1,4% și, respectiv, 1,7%, în linie cu mediana actuală 'BBB', de 3,1%.
Intrările mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din noul cadru financiar multianual (2021-2027) și fondurile de redresare și de reziliență (RRF), vor continua să fie principalele motoare de creștere și de investiții pe termen mediu.
Citeşte şi: Fitch Ratings a upgradat ratingul a două bănci sistemice din România, de la negativ, la stabil
Dincolo de stimularea directă a cererii, fondurile UE ar trebui de asemenea să îmbunătățească potențialul de creștere al economiei, accelerând procesul de recuperare a decalajelor față de nivelul UE.
Se preconizează că veniturile reale ale gospodăriilor vor crește din nou anul viitor, pe măsură ce inflația se va tempera, sprijinind consumul.
Inflația e în scădere, dar persistentă. Inflația (măsurată național), a scăzut sub 10%, în iulie 2023, de la vârful de 16,8%, înregistrat în noiembrie 2022, dar rămâne cu mult peste ținta de inflație, de 2,5% +/-1 punct procentual a Băncii Naționale a României.
Dinamică favorabilă
Scăderea inflației este determinată de dinamica favorabilă a prețurilor la energie și alimente, în timp ce presiunile asupra prețurilor interne sunt mai persistente, după cum semnalează inflația de bază de 13,1% în iulie, cu aproape 4 puncte procentuale mai mare decât inflația globală.
Ne așteptăm la o dezinflație prelungită până în anul 2025, având în vedere inerția. Inflația IAPC (pe indicele anualizat al preţurilor de consum) este prognozată la 9,3%, în 2023, la 5,6%, în 2024, și la 4,2%, în 2025, cu riscuri înclinate spre creștere.
Fitch Ratings estimează că deficitul bugetar se va situa în jurul valorii de 5,5% din PIB, anul acesta, mai mare decât se preconiza anterior și peste mediana 'BBB', de 2,6%.
Citeşte şi: Rating-ul României a rămas „BBB-”. Fitch trage un semnal de alarmă pentru situația bugetară
Derapajul bugetar, în raport cu obiectivul bugetar inițial, este de aproximativ un punct procentual din PIB și provine în principal din creșterea mai mică decât se preconiza a veniturilor.
Cu toate acestea, guvernul intenționează să introducă un pachet de măsuri de consolidare fiscală, în următoarele săptămâni, după lungi negocieri interne și la nivelul UE.
Acest pachet se axează în principal pe măsuri legate de venituri și pe unele ajustări ale cheltuielilor, iar autoritățile estimează că ar putea aduce 2% din PIB.
Revizuire în creştere
Având în vedere deficitul mai amplu din 2023 și în pofida măsurilor fiscale planificate, am revizuit în creștere proiecția noastră privind deficitul bugetar din 2024 la 4,8% din PIB, deși cu incertitudine, deoarece pachetul fiscal nu este încă finalizat.
În mod similar, traiectoria fiscală pe termen mediu indică, de asemenea, deficite mai mari și nu ne așteptăm ca deficitul bugetar să atingă 3% din PIB cel puțin până în 2026. Ancoră pe termen mediu: Ajustarea fiscală planificată de guvern sprijină aderarea acestuia la cadrul european, inclusiv la obiectivul fiscal cheie de a aduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu, conform Fitch.
România este singurul membru al UE care se află în prezent sub procedura de deficit excesiv, în care a intrat înainte de pandemie, în 2019, când normele fiscale europene erau încă pe deplin funcționale. Deși detaliile cadrului fiscal al UE sunt încă incerte, condiționalitatea fiscală a granturilor din cadrul RRF servește drept o ancoră importantă pentru România.
Datorie publică stabilă
Datoria publică/PIB a scăzut la 47,3% din PIB în 2022, de la 48,6% în 2021, iar noi preconizăm că va rămâne în linii mari stabilă pe termen mediu, sub mediana actuală "BBB" de 56%.
Creșterea nominală puternică a economiei, parțial datorită redresării economice și parțial datorită deflatorului ridicat al PIB-ului, au compensat în linii mari impactul traiectoriei mai ridicate a deficitului în raport cu proiecțiile anterioare ale Fitch.
Dezechilibru extern mare: CAD a crescut la 9,3% din PIB în 2022, de la 7,2% în 2021 și 4,9% în 2020 și de la mediana 'BBB' de 1,7%. Preconizăm că se va reduce în 2023-2025 la intervalul 5-7% din PIB, convergând către media sa de dinaintea pandemiei.
România va continua să aibă una dintre cele mai mari CAD din Europa Centrală și de Est și din categoria 'BBB', reflectând parțial provocările legate de competitivitate.
În pofida nivelului ridicat al CAD, România nu s-a confruntat cu presiuni de finanțare externă în perioada de înăsprire monetară la nivel mondial. Acest lucru s-a reflectat în creșterea semnificativă a rezervelor internaționale și într-un curs de schimb stabil față de euro.
