Potrivit legii adoptate la jumătatea lunii octombrie de Parlament, majorarea Indicatorului Social de Referință (ISR) va fi una etapizată pe următorii trei ani: de la 1 ianuarie 2021 ISR crește la 780 de lei, din 2022 la 990 de lei, iar din 2023 la 1.200 de lei, după care se indexează cu inflația.
Impactul bugetar al creșterii într-un singur an era calculat de inițiatorul legii la 10,4 miliarde lei anual, sau 0,99 puncte procentuale din PIB (2019), în timp ce guvernul estima un impact bugetar anual de 856 milioane de lei lunar, adică peste 10 miliarde de lei anual. Dat fiind că parlamentul a votat o creștere etapizată, impactul bugetar ar urma să fie de circa 0,4% din PIB, potrivit inițiatorului proiectului, deputatul ex-USR Adrian Dohotaru.
Proiectul, votat în plină criză economică provocată de pandemia de coronavirus, a trecut cu 167 voturi pentru și 91 împotrivă.
Guvernul a transmis un aviz negativ pentru proiectul de lege, arătând că inițiatorii nu prevăd sursa banilor necesari pentru creșterea ajutoarelor sociale.
Liberalii au atacat la Curtea Constituțională și acest act normativ, susţinând că aceasta nu respectă reglementările de tehnică normativă în sensul în care reglementarea este impredictibilă şi contradictorie. Astfel, ei au afirmat că este încălcat principiul securităţii juridice.
„Legea adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, încalcă tehnica normativă deoarece reglementează dincolo de voinţa exprimată prin expunerea de motive de iniţiatorii actului normativ care au avut în vedere strict modificarea cuantumului indemnizaţiei de şomaj, fapt subliniat şi de Consiliul Legislativ. Mai mult, adoptarea legii generează impredictibilitate, destinatarii normei, organele de aplicare, cât şi beneficiarii prestaţiilor sociale fiind în imposibilitate de a determina cuantumul unor prestaţii sociale stabilite în cuantum fix, dar care se raportează, în construcţia lor, la valoarea ISR”, au arătat liberalii.
Deputaţii PNL au menționat că motivarea legii nu prevede impactul financiar asupra bugetului general consolidat, impactul asupra sistemului juridic, precum şi consultările derulate.
De asemenea, s-a indicat faptul că legea a fost adoptată în absenţa analizei obligatorii asupra impactului financiar al soluţiilor legislative, potrivit g4media.ro.
