Amânând plăţile pentru anul viitor, Guvernul micşorează artificial deficitul bugetar şi anunţă că s-a încadrat în ţinta stabilită cu Comisia Europeană.
Anul viitor, metoda va continua. Este an electoral şi sunt necesari mulţi bani, pentru campania electorală. Apoi alte plăţi vor fi din nou amânate, la finalul anului 2024, pentru anul 2025 ş.a.m.d..
Cabinetul Ciolacu amână plăţile
Procedeul acesta a mai fost folosit şi în anul 2020. Când s-a schimbat majoritatea şi noul guvern a efectuat plăţi restante, realitatea bugetară a fost arătat diferit şi România a intrat pe deficit excesiv.
Guvernul propune, într-un proiect de OUG, noi măsuri fiscale, pentru reducerea cheltuielilor bugetare, pentru încadrarea în ţinta de deficit.
Printre aceste măsuri, se numără obligaţia ordonatorilor de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice de a nu încheia angajamente legale, pentru anumite cheltuieli bugetare, precum cele pentru dotări, consultanţă sau pregătire profesională.
Citeşte şi: Peste 80 de schimbări la Codul Fiscal, printre noile măsuri fiscale. Principalele modificări
Apare, de asemenea, şi interdicţia cheltuirii de fonduri publice pentru festivaluri, concerte sau competiţii, cu excepţia celor ocazionate de zilele localităţilor sau la finalul de an.
Excepţie de la interdicţii vor face, conform proiectului, cheltuielile cu medicamentele sau materialele sanitare ale instituţiilor sau autorităţilor publice.
De asemenea, bugetarii care au câştigat în instanţă drepturi salariale care trebuie achitate în tranşe vor fi amânaţi la plată, conform News.ro.
Citeşte şi: Gabriel Biriș, despre noul impozit minim pe cifra de afaceri: „Va lovi sever sectorul energetic”
Conform proiectului de OUG, publicat de Ministerul Finanţelor Publice, ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice ”nu pot încheia angajamente legale” pentru categoriile de cheltuieli ”Bunuri şi servicii” pentru alineatele ”Furnituri de birou” şi ”Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare”; reparaţii curente; bunuri de natura obiectelor de inventar; cărţi, publicaţii şi materiale documentare; consultanţă şi expertiză; pregătire profesională; studii şi cercetări; contribuţii ale administraţiei publice locale la realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local, în baza unor convenţii sau contracte de asociere; alte cheltuieli, cu excepţia alineatelor ”Chirii” şi ”Executarea silită a creanţelor bugetare”; asociaţii şi fundaţii, cu excepţia angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” şi ”Asistenţă socială”.
”Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembre - decembrie 2023 la titlul de cheltuieli bugetare «Bunuri şi servicii» să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli”, prevede proiectul pus în dezbatere publică.
Excepție: cheltuieli pentru medicamente, servicii medicale şi programe de sănătate
Conform documentului, aceste prevederi nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.
”În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile şi autorităţile publice locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, nu pot finanţa din fonduri publice, cu excepţia celor provenite din donaţii şi sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiţii locale, festivităţi, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea.
Sunt exceptate de la prevederi cheltuielile cu evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale unităţilor administrativ teritoriale, precum şi cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârşitul de an.
Exceptare pentru PNRR
Cheltuielile cu organizarea acestor evenimente nu pot depăşi media cheltuielilor lunare de aceeaşi natură realizate în perioada ianuarie-septembrie 2023”, este o altă prevedere a proiectului de act normativ.
Conform proiectului, exceptate de la restricţii vor fi cheltuielile necesare implementării proiectelor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi unele ”situaţii temeinic justificate” - sintagma aceasta rămânând ambiguă.
Proiectul de Ordonanţă face de asemenea referire la Compania Naţională de Investiţii, arătând că ”în situaţia epuizării creditelor bugetare disponibile în anul în curs, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei cu această destinaţie, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei înştiinţează C.N.I. cu privire la aceasta”, iar ”după primirea înştiinţării prevăzute la alin. (1), C.N.I. dispune măsurile necesare evitării înregistrării de arierate, respectiv sistarea livrării de bunuri, prestarea de servicii, execuţia de lucrări sau continuă implementarea obiectivelor de investiţii din surse proprii, surse împrumutate sau alte surse legal constituite”.
Proiectul precizează, de asemenea, că de la 1 noiembrie anul acesta şi până la finalul lunii martie a anului viitor vor fi sistate titlurile de plată emise de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
O explicație greu de citit
”Tranşele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, care fac obiectul plăţii eşalonate, reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul
investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele
măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi tranşa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a cărei plată este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei, neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se plătesc în anul 2024”, este o altă propunere a proiectului de act normativ.
Acest gen de masă textuală imensă, greu cititbilă, este menită exact să învelească realitatea dură: nu mai sunt bani. Din fondul de rezervă al Guvernului. vor putea fi asigurate sume necesare pentru unele proiecte derulate din fonduri externe nerambursabile. Noile măsuri nu vor afecta asigurarea bugetelor pentru pensii publice, şomaj sau asigurări sociale de stat.
TVA necheltuit, înapoi la buget
Sumele defalcate din TVA repartizate bugetelor şi necheltuite până la 15 decembrie 2023 vor reveni la Fondul de rezervă al Guvernului.
”Ministerele şi Secretariatul General al Guvernului pot iniţia proiecte de hotãrâri ale Guvernului prin care se suplimentează sumele defalcate din taxa pe valorea adăugată din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziţia Guvernului, pentru finanţarea unor cheltuieli ale autoritãţilor administraţiei publice locale, care se înscriu în domeniul lor de activitate”, mai prevede proiectul de act normativ.
Miza pe Fondul de rezervă al Guvernului
Acelaşi document prevede că ordonatorii principali de credite ai bugetului care au o execuţie bugetară slabă pe anul în curs vor pierde din fondurile alocate.
Acesta este un lucru bun, este ca la banii europeni: dacă tragi puţini bani pe o axă anume, în următorul exerciţiu bugetar suma alocată scade în consecinţă.
În scimb, apare în prim-plan Fondul de rezervă al Guvernului, folosit discreţionar, pentru plăţi, în lipsa unei rectificări bugetare:
”Începând cu data de 1 noiembrie 2023 ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat care la data de 31 octombrie 2023 înregistrează în execuţia bugetară la unele titluri din clasificaţia economică ale unui capitol bugetar plăţi sub 50% din valoarea creditelor bugetare aprobate sunt obligaţi să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului minim 10% din valoarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament aprobate în buget la acea dată la solicitarea Ministerului Finanţelor, în termen de 5 zile de la data solicitării.
Procentul de virare se stabileşte de către Ministerul Finanţelor prin adresa de solicitare”, se mai arată în document.
Şi creditele bugetare neutilizate, înapoi la Fondul de Rezervă al Executivului
Acesta precizează, pe de altă parte, că ”începând cu data de 1 decembrie 2023 în Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se virează sume reprezentând credite bugetare neutilizate de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat la solicitarea Ministerului Finanţelor, în termen de 5 zile de la această solicitare, fără a afecta activitatea curentă şi de investiţii finanţată din fonduri externe nerambursabile sau din fonduri alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă dacă din estimarea execuţiei bugetare realizată de Ministerul Finanţelor la nivelul ordonatorului principal de credite, până la data de 31 decembrie 2023, rezultă că creditele bugetare nu sunt utilizate în totalitate”.
Proiectul de Ordonanţă prevede că nerespectarea prevederilor sale se sancţionează cu amendă cuprinsă între 2000 şi 20.000 de lei, iar amenda se aplică persoanelor fizice care au îndeplinit calitatea de ordonator la momentul comiterii faptei.
