Antreprenorii trasează „linia roșie” pentru politicieni

Mai mulți oameni de afaceri dintre cei 300 prezenți la eveniment și-au propus definirea unei linii roșii de netrecut în relația dintre mediul de afaceri și autorități. „Cred că așa vom transmite un mesaj pentru a fi băgați în seamă, așa cum merităm“, a spus Dragoș Anastasiu, președintele grupului de turism Eurolines și membru RBL. „Vrem să trăim într-o țară normală“, a adăugat Anastasiu.

Prima zi a celei de-a opta ediții a RBL Summit a găzduit trei sesiuni pe teme legate de transformările care marchează etapa istorică actuală și o discuție liberă - Live Talks: O conversație despre viitorul Europei, moderată de Andreea Roșca (membru-fondator RBL), avându-l ca interlocutor pe Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în Germania.

Prima secțiune a evenimentului a fost reprezentată de dezbaterea „Societatea 4.0, lentile prin care privim spre viitor“, moderată de Dan Oros, Romania Marketing Manager la Google.

Discuțiile au vizat start-up-urile, piața de IT și piața muncii.

Vladimir Oane, antreprenor, într-o discuție despre noile tehnologii

O tendință subliniată în cadrul dezbaterii a fost că tot mai multe companii tehnologice intenționează să-și stimuleze angajații cu acțiuni - Employee Stock Ownership Plan (ESOP) -, însă deocamdată metoda de stimulare nu este foarte populară în piață. „Există și cadru legislativ pentru ESOP“, a spus Georgescu.

Radu GEORGESCU, Founding Partner Gecad Ventures: „Angajații sunt la început în a accepta că acțiunile reprezintă o valoare, dar e mult mai bine decât acum câțiva ani. Avem tot mai multe exemple de angajați care acceptă, la un moment dat, acțiuni și care, după o vreme, ajung milionari. Angajații-acționari lucrează pentru creșterea firmei, nu pentru job-ul pe care îl au în acel moment. (…) Există și cadru legislativ pentru ESOP (n.r. Employee Stock Ownership Plan)“.

Este halucinant să vezi politicieni care spun că băncile nu finanțează economia reală

Steven van GRONINGEN, Președinte Raiffeisen Bank: „Digitalizarea este extrem de importantă și investim mult în această direcție. Eu fac parte din
Innovation Board al Raiffeisen, dar, apoi, mă întorc în România și găsesc probleme legate de legislație. Dacă nu punem lucrurile la punct în România, atunci clienții își pot deschide un cont oriunde în lume. Banii ținuți în plic nu pot finanța economia reală. Este halucinant să vezi politicieni care spun că noi nu finanțăm economia reală.

Oamenii trebuie să înțeleagă că o bancă are un rol important în societate, de exemplu, ajută oamenii să își rezolve probleme financiare“.

Bogdan ION, Chief Operating Officer EY South – East & Central Europe and Central Asia: „Abordarea tridimensională: angajator – angajat – furnizor de training nu mai funcționează. Se merge într-o direcție multidisciplinară și multidimensională. Colaborarea dintre firmele din același sector, dintre sectoare diferite, chiar între competitori, dă naștere creativității. Foarte importantă este colaborarea cu universitățile“.

Radu NEGULESCU, Owner & General Manager Trencadis: „Există mult potențial în digitalizarea sectorului public. Dar, în 2019-2020 nu se va întâmpla nimic. Abia din 2025 vom avea o digitalizare rapidă. Registrul Comerțului va fi primul digitalizat și odată cu el toate procesele prin care companiile interacționează cu Registrul.
Asta se va întâmpla în 2022. Politica e un job full-time. Antreprenorii trebuie, însă, să se preocupe de politici, nu de politică. Nu am văzut asociații patronale care să funcționeze. Orice antreprenor care constată existența unor probleme trebuie să reacționeze“.

Pentru companii încep să conteze mai mult valorile angajaților decât ce știu să facă

Peste 80% dintre angajatori se confruntă cu lipsa forţei de muncă, iar atunci când posturile sunt ocupate, doar o proporție de 20% dintre angajați sunt realmente implicați. Iar când privim spre viitor suntem îngrijorați de procentul crescut al celor care își văd deja viitorul în afara granițelor. De aici a plecat dezbatarea privind „reinventarea organizațiilor: adevăr sau provocare“.

Dan ȘTEFAN, Cofondator Autonom: „Noi nu avem un departament clasic de resurse umane. Noi angajăm mult pe poziții de entry-level, tineri care abia au ieșit de pe băncile facultății și care nu au un model. Noi nu deținem răspunsurile, răspunsurile sunt la ei. Noi creăm un context, o structură în care ei se pot manifesta, nu doar să învețe un rol sau să își pună o mască. Le furnizăm un vis de evoluție, nu ne limităm la un simplu plan de carieră“.

Alexandru REFF, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova: „Am realizat un studiu la care au participat 11.000 de directori de resurse umane. Majoritatea celor intervievați nu mai lucrează în paradigma angajat – angajator. Ei implică angajați part-time, specialiști care intervin, punctual, pe proiecte. Un alt subiect sensibil îl reprezintă noua abordare a beneficiilor. Organizația a înțeles că e nevoie de o abordare holistică dar și personalizată a beneficiilor pentru fiecare angajat. Ciclul anual al performanței nu mai funcționează. E nevoie de feed-back permanent, focusat pe dezvoltare. Tehnologiile pot avea impact pozitiv doar unde acționează complementar cu competențele umane, nu unde le dislocă“.

Întrebarea Germaniei despre România: de ce politicienii nu sunt la nivelul antreprenorilor?

Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, a amintit că Germania a creat 300 de mii de locuri de muncă în România, preponderent, în industria construcțiilor de mașini. „Ceea ce germanii prețuiesc în România este diversitatea umană, faptul că oamenii sunt familiari cu limbile străine și cu o anumită tradiție industrială. (…) O tremie din România, Transilvania, are o amprentă culturală puternic germană. Poate, de aceea, presa din Germania este mai critică cu ce întâmplă în România… În alte state europene, politicienii sunt de aceeași calitate ca oamenii de afaceri. De ce, se întreabă oamenii din Germania, în România, întreprinzătorii, doctorii, sunt atât de buni, pe când politicienii nu?“.

Dacă nu investim azi în educație, vom investi mâine în penitenciare

Importanța investițiilor în educație și schimbările pe care le aduce tehnologia au fost principalele teme în jurul cărora au gravitat dezbaterile din cea de-a doua zi a RBL Summit.„Dacă nu investim azi în educație, vom investi mâine în penitenciare”, a avertizat Dragoș Anastasiu.

Evoluția tehnologiei transformă antreprenoriatul și conduce la schimbări economice majore la nivel global, iar România bifează puncte valoroase în această cursă. Astăzi, transformarea României dintr-o economie provincială într-un pol tehnologic este aproape să se încheie, iar domeniul puternic al tehnologiei ne ține conectați cu economiile dezvoltate.

Vladimir Oane, Antreprenor, Președinte Innovation Labs: „Companiile încep să fie interesate de Innovation Labs, tocmai pentru că le este foarte greu să facă inovații direct în interior. Pot experimenta, pot face greșeli, dar nu în cadrul corporației. Oamenii din companii, la nivel CEO, înțeleg beneficiile, provocările tehnologiei. Probleme sunt la nivel de middle management, unde unele persoane își simt amenințat propriul job“.

Alexandru Gliga, CEO & Cofondator Box2M: „Clienții noștri sunt corporate, consumatori de energie: de la fabrici la orașe inteligente. Provocările legate de lansarea unei companii de tehnologie sunt mai mari decât în oricare alt spațiu din punct de vedere administrativ și comercial. Tehnic vorbind, nu avem probleme. Partea complicată intervine atunci când discutăm cu clienții care au o reticiență la tehnologie, se simt amenințați de inovație“.

RBL ieri, azi și mâine

Dragoș Roșca, președintele RBL, a afirmat în deschiderea evenimentului că, în 2012, când a avut loc primul Summit RBL, ceea ce i-a pus împreună pe primii o sută de entuziaști a fost încrederea și dorința de a face lucruri. „Obiectivul a fost și este să facem o țară mai bună de trăit pentru copiii noștri“, a afirmat Dragoș Roșca.

După șapte ani de activitate a RBL, cuvântul „antreprenor“ a pierdut conotațiile negative, precum „hoț“, „șmecher“, „afacerist“, termenul devenind unul cool. „Pentru mulți tineri este mai cool să se laude că au pus bazele unui startup decât că și-au cumpărat o mașină de lux“, a mai spus Dragoș Roșca.

În aceeași logică, programele RBL au generat rezultate ușor de măsurat astăzi. „Vreau să fiu antreprenor“ a avut o expunere către 35.000 de elevi de liceu. Unii dintre ei au devenit antreprenori, la rândul lor, iar alții fac studii în străinătate. De asemenea, „Atelierele de antreprenoriat“ au 500 de absolvenți. Cât despre „Repatriot“, acesta a pus Diaspora pe agenda publică, programul aducând 6.500 de români plecați peste granițe la conferințe organizate în Spania, Irlanda, Grecia sau Statele Unite.

La sfârșitul anului trecut, a fost rearticulată „Agenda România“, axată pe trei linii principale. Prima dintre ele - tehnologiile viitorului - se referă la modul în care tehnologiile ne schimbă viața și la modul în care oamenii ar trebui să participe la această transformare. Cea de-a doua - regionalizarea - vizează extinderea amprentei RBL la nivel național. Organizația a deschis deja birouri la Cluj-Napoca și Iași, iar anul acesta urmează să deschidă un birou la Constanța. Cea de-a treia direcție se referă la confruntarea cu provocările din sistemul juridic, precum modificarea legilor justiției și ascensiunea discursului antieuropean.

Președintele Iohannis a premiat 12 profesori cu vocație

Ediția a IV-a a Galei MERITO s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, pentru al doilea an consecutiv. La eveniment au fost recunoscut bunele practici ale 12 dascăli-model din sistemul preuniversitar. Prezent la Gală, președintele Klaus Iohannis a declarat: „Gala arată că societatea oferă recunoaștere profesorilor cu merite deosebite. Capacitatea de a inspira, de a încuraja un tânăr să-și dezvolte abilitățile și să devină performant reprezintă esența acestei profesii de care, recunosc, sunt încă puternic atașat și care este foarte importantă pentru viitorul societății noastre“.