Planta care protejează grădina de secetă și buruieni. Crește repede, dar poate deveni o problemă

Iedera, cunoscută mai ales pentru felul în care îmbracă zidurile și gardurile, poate fi folosită și pentru acoperirea solului din grădină. Planta formează un covor verde, rezistent, care protejează pământul împotriva uscării și reduce spațiul în care pot crește buruienile. Totuși, specialiștii avertizează că alegerea locului de plantare este esențială.

Planta care protejează grădina de secetă și buruieni. Crește repede, dar poate deveni o problemă

Verile călduroase și perioadele cu precipitații reduse îi determină pe proprietarii de grădini să caute plante care necesită mai puțină întreținere.

Una dintre soluțiile prezentate de specialiștii în amenajarea spațiilor verzi este folosirea plantelor acoperitoare de sol, care formează un strat vegetal dens.

Iedera se numără printre acestea datorită creșterii rapide și rezistenței sale. Frunzele formează un covor verde care umbrește pământul și limitează evaporarea apei.

Astfel, solul își poate păstra umezeala mai mult timp, iar nevoia de udare poate fi redusă în anumite condiții.

În plus, rădăcinile contribuie la stabilizarea pământului, inclusiv pe terenurile în pantă, unde ploile abundente pot provoca eroziune.

Covorul vegetal îngreunează și dezvoltarea buruienilor, deoarece acestea găsesc mai puțin spațiu și lumină pentru a crește.

Iedera este apreciată și pentru rezistența la numeroase boli și dăunători, ceea ce poate reduce lucrările de întreținere.

Unde trebuie plantată iedera și cum poate fi înmulțită gratuit

Iedera preferă locurile umbrite sau semiumbrite, cu sol ușor umed și bogat în substanțe nutritive.

Poate fi o alegere pentru zonele de sub copaci sau pentru porțiunile din grădină orientate spre nord, unde alte plante se dezvoltă mai greu.

Exemplarele tinere trebuie protejate de expunerea puternică la soare, mai ales imediat după plantare.

Un alt avantaj este că iedera poate fi înmulțită fără cumpărarea unor plante noi.

Pentru obținerea butașilor, se taie un lăstar tânăr de aproximativ 10–15 centimetri, se îndepărtează frunzele inferioare și se introduce într-un recipient cu apă.

În condiții favorabile, rădăcinile pot apărea după una sau două săptămâni. Când acestea ajung la aproximativ doi centimetri, butașul poate fi mutat în pământ.

O altă metodă presupune așezarea unui lăstar pe sol și acoperirea unei porțiuni cu pământ. După formarea rădăcinilor, noua plantă poate fi separată de cea inițială.

Florile unor varietăți de iederă apar târziu în sezon și pot reprezenta o sursă de hrană pentru insecte într-o perioadă în care alte plante au terminat înflorirea.

Greșeala care poate transforma iedera într-o problemă pentru grădină

Principalul dezavantaj al iederei este tocmai capacitatea sa de a se extinde rapid.

Dacă nu este controlată, planta poate ocupa suprafețe mai mari decât cele pentru care a fost destinată și poate acoperi alte plante.

Specialiștii recomandă scurtarea periodică a lăstarilor, inclusiv printr-o tundere primăvara, pentru a limita extinderea.

Îndepărtarea completă poate fi dificilă. Fragmentele de rădăcină rămase în pământ pot permite plantei să se dezvolte din nou.

Iedera trebuie amplasată cu atenție și în apropierea clădirilor. Rădăcinile sale de fixare pot pătrunde în fisurile zidurilor și pot agrava deteriorările existente.

Există și un risc important pentru familiile cu copii sau animale de companie: iedera este toxică dacă este ingerată. Frunzele și fructele pot provoca tulburări digestive, iar contactul cu planta poate produce iritații cutanate la persoanele sensibile.

De aceea, la tăierea și manipularea iederei este recomandată folosirea mănușilor.

Potrivit Ruhr24, iedera poate fi o soluție practică pentru protejarea solului, însă trebuie plantată în locuri unde extinderea sa poate fi controlată.