Suprafața pe care o administrează Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate reprezintă 24 la sută din suprafața țării și, ca obiectiv, până în 2030, este să ajungem la 30 la sută, a explicat Vasile Carnariu, președintele ANANP, la Newsweek Report. Acesta este, de altfel, un obiectiv asumat față de Uniunea Europeană.
Newsweek România: Cum sunt administrate ariile protejate?
Vasile Carnariu, președintele ANANP: Aceste suprafețe sunt administrate de către Agenția Națională pentru Arii Protejate și, unele dintre ele sunt date, cu contract, unor structuri special constituite de administrare, care aparțin de Regia Națională a Pădurilor, de consiliile județene sau alte entități.
Noi, la această oră avem deja o schiță a proiectului de Ordonanță de urgență 57 A, prin care vrem să simplificăm darea în administrare a acestor arii naturale protejate, dat fiind faptul că Agenția Națională pentru Arii Protejate, la această oră, are ocupate doar 43% din posturile din organigramă. Având un deficit de personal, ne sprijinim și pe alte structuri special constituite pentru administrarea acestor arii.
V-a afectat ordonanța care prevede înghețarea angajărilor?
Chiar suntem una din agențiile care am avut de suferit urmare a acestei decizii, pentru că eram chiar la faza în care erau dosarele depuse și atunci a trebuit să renunțăm la angajarea candidaților. Există o variantă acum, doar că prin transfer de la alte instituții.
Vorbeam despre faptul că se fac anumite confuzii și aș vrea să ajungem la Delta Văcărești. Care este statutul acestei arii?
Delta Văcărești a fost dată în administrare unei structuri special constituite la nivelul Primăriei Generale a Capitalei și Primăriei Sectorului 4.
Această structură se numește Administrația Parcului Natural Văcărești din decembrie 2021. Practic, și-a început activitatea în anul 2022. Eu sunt, din 30 martie 2022, președinte la această agenție. Cum am venit și președinte, am făcut o deplasare în Parcul Natural Delta Văcărești pentru că am vrut să constat la fața locului ce deficiențe erau, pentru că așa e normal.
Am discutat cu administrația parcului, le-am prezentat situația de fapt. Între timp, dumnealor au implementat unele măsuri, în sensul că au renovat toate acele foișoare, locurile de observație, organizează, la această oră, excursii tematice pentru copii și, mai mult decât atât, au și o structură de pază și rangeri care patrulează prin Parcul Natural al Deltei Văcărești.
De-a lungul timpului au fost mai multe incendii acolo. Ultimul, pe 3 aprilie. Care au fost cauzele?
A fost un incendiu pe două hectare. Cei de la Administrația Parcului Natural Delta Văcărești au spus că de la un foișor și de la o țigară aruncate iresponsabil de către un cetățean, tot iresponsabil, bineînțeles. Acolo a fost deschisă o anchetă.
Acum două luni a fost o competiție offroad organizată de cetățeni austrieci într-o arie protejată din Bihor, unde, mai mult, erau și situri arheologice. Ce ne puteți spune despre acest incident?
Da, situația stă în felul următor: un grup de cetățeni din Austria, dornici de aventură în natură, au încălcat legislația românească și au încercat să facă acest concurs de offroad cu mijloace bine dotate, dar exact în arii protejate. Inițial, informația am avut-o în județul Sălaj și am alertat Serviciul Teritorial Sălaj al ANANP, după care am dat alerta în județul Maramureș, apoi în județul Bihor. Deci au fost într-un circuit mare. Dar ei au fost monitorizați încă din județul Sălaj, când colega mea de acolo a alertat Garda de Mediu, Poliția, Jandarmeria.
La fel au făcut și colegii de la Maramureș și colegii de la Bihor și cred că au avut și un incident la Bistrița, pentru că au avut pe la Telciu un conflict cu pădurarii, pentru că au stricat niște bariere pe acele drumuri forestiere.
Noi am semnat în anul 2022 un acord de parteneriat cu Federația Română de Automobilism care ar trebui să autorizeze astfel de acțiuni. Și la momentul când am aflat de incident, am sunat la FRA și mi s-a spus că nu, nu au autorizat nimic și nu au cunoștință de vreo competiție. În momentul acela, de la Sălaj, colegii mei i-au luat în primire, de la constatare și până în momentul în care au fost amendați de Garda de Mediu.
Dar trebuie să spun foarte clar, pentru că ei au formulat niște acuze prin media că am avea ceva cu cetățenii austrieci, că orice cetățean, indiferent din ce țară este, trebuie să se supună legislației naționale române.
În ce condiții pot fi organizate concursuri auto, offroad în ariile protejate?
Nu se autorizează astfel de concursuri în arii naturale protejate. Foarte clar, dacă ei vor să desfășoare astfel de activități, trebuie să le desfășoare pe drumuri publice, drumuri forestiere cu acordul RNP-ului. Dar sub nicio formă în arie naturală protejată, pentru că, știți, au acele cauciucuri cu crampoane de offroad care distrug tot.
În ce condiții se poate face turism în ariile protejate?
Singura restricție majoră de a nu face turism sunt acele rezervații naturale în care sunt anumite specii care ar trebui strict protejate. Dar și în unele rezervații se poate face turism ecologic, cu bicicletele, de exemplu.
Dacă nu am da voie să vedem noi frumusețile naturii țării noastre, atunci pentru ce le-am avea?
Numai că sunt și cetățeni iresponsabili, care își lasă amprenta negativă acolo unde se poate ajunge cu piciorul. Aș putea să vă dau niște exemple de peșteri care sunt vandalizate, de trasee turistice care sunt vandalizate. Este vorba de educație.
Există mai multe tipuri de arii protejate?
Da, ele sunt categorisite în funcție de importanță.
Sunt situri de importanță comunitară, arie naturală de importanță națională și chiar de importanță locală. Sunt anumite unități administrative teritoriatle (UAT) care își pot declara și arii protejate. Am spus de la început că targetul este o creștere de 30% a suprafețelor protejate.
Și vă pot spune așa, că avem probleme în ceea ce înseamnă relația cu comunitățile locale, cu UAT- urile în speță, pentru că au fost desemnate arii protejate peste suprafețele administrate de UAT-uri și în anumite condiții trecute în acele planuri de management, despre care spun eu că nu au fost făcute în mod unitar.
Și întâmpinăm probleme în ceea ce înseamnă avizarea unor proiecte de importanță locală sau chiar națională.
Persoane private, chiar și agenți economici, atunci când e nevoie să facă o investiție, vin la noi ca să solicite aviz. Noi trebuie să găsim o cale ca să îmbinăm ceea ce scrie în planul de management, care trebuie respectat, cu ceea ce vrea investitorul să rezolve.
Avem situația la zi, inclusiv la Ministerul Transporturilor, inclusiv la Transgaz, inclusiv la primărie, avem semnale că se intră peste zone care sunt administrate de diferite instituții ale statului sau chiar de persoane private. Și atunci, în momentul în care trebuie să avizăm un astfel de proiect, intrăm într-o discuție în opoziție cu investitorii.
Dar căutăm să găsim soluții și cred că o să găsim, pentru că la ora actuală avem în PNDR 120 de milioane de euro pentru actualizarea acestor planuri de management care au fost făcute înainte și nu au o abordare unitară.
La momentul respectiv, Ministerul Fondurilor a finanțat aceste elaborări de planuri de management, vechii custozi neavând o structură unitară de lucru.
Pentru a remedia această situație, am lucrat la modificarea Ordonanței 57 și a Ghidului de elaborare a planului de management pentru că vrem ca toate aceste planuri de management să aibă o singură structură, un singur format.
Asta pentru că foarte multă lume întreabă: dar de ce acolo este așa și dincoace altfel? Avem investitori care ne întreabă de ce au primit aviz într-o zonă, iar în alta, pentru același lucru nu au primit. Acest lucru se întâmplă pentru că planurile de management sunt neunitare. În unele sunt anumite restricții, în alte, nu.
Ce se poate sau nu se poate construi în ariile protejate?
Așa cum am spus, o arie protejată, ca să poată să fie administrată, trebuie să aibă acest plan de management. În acel plan de management scrie foarte clar ce se poate și ce nu se poate construi. Sunt anumite arii protejate unde într-adevăr se poate construi. Depinde de ceea ce protejăm în acea arie, și atunci există posibilitatea și de construire. Dar nu în rezervație, acolo este strict interzis.
Microhidrocentralele în arii protejate?
Aș vrea să facem o diferență între microhidrocentrale și amenajări hidroenergetice. Există o întreagă discuție pe aceste microhidrocentrale.
Acele amenajări hidroenergetice, care sunt construcții mari de baraje, o parte din ele în diferite stadii de existență, acum 60, 70, 90% au intrat într-un proces de reglementare și vor fi autorizate.
Celelalte microhidrocentrale sunt acelea care sunt pe râurile de munte. Acolo, din cauza secetei din ultimii ani, deși aceste microhidrocentrale spun că au un debit de servitute, de multe ori, mai ales pe perioada de vară, pârâul care trebuia să curgă pe albia lui, curge printr-o conductă și, anumite porțiuni din el sunt secate.
Fiind seci, automat nu este pește, nu sunt depuneri de icre, nu este alt biotop acolo. Din acest motiv, pentru microhidrocentrale, am spus de când am venit la ANANP, nu semnez avize.
Amenajările hidroenergetice sunt cu totul altceva.
Cum sunt protejate fauna și flora în aceste zone? Care sunt principalele direcții?
În acele planuri de management sunt trecute obiective specifice de conservare și măsuri de implementare, astfel încât să putem conserva fauna și flora.
Sunt proiecte cu finanțări din partea Ministerului Fondurilor Europene, de implementare a măsurilor din planurile de management pentru conservare.
Vă dau niște exemple. Avem la Dumbrăvița, Rotbav decolmatare de iaz, acumulare de apă, tocmai în scopul de a menține umiditatea și luciul de apă acolo, necesar păsărilor care sunt migratoare sau care staționează în acea arie naturală protejată. Tot acolo avem proiecte prin care dezvoltăm infrastructura de turism în zonă.
Nu ANANP. ANANP este partener în aceste proiecte. De obicei, ori sunt primării, ori chiar entități private care desfășoară astfel de proiecte. Sunt proiecte cu finanțare europeană tocmai pentru a menține starea de conservare a ariei naturale protejate pe diferite teme și domenii.
Lucrați și cu asociații non-profit?
Da, da. Cu unele din ele chiar colaborăm foarte bine. Trebuie să spun foarte clar, avem probleme cu cei care se numeau custozi, vechii custozi, pentru că unii din ei nu mai sunt. Trebuie să predea bunurile rezultate din acele proiecte care au fost pe POS-ul de mediu. Între timp s-au desființat.
Și atunci, într adevăr, cu unele ONG-uri nu avem cum să avem colaborare, pentru că nu-și respectă obligațiile.
În schimb, sunt unele, cum e coaliția Natura 2000, cum e WWF, cum e Conservation Carpathia, care sunt ONG-uri foarte serioase și cu care lucrăm foarte bine.
Există un plan de mediatizare a ceea ce înseamnă ariile protejate, o campanie de informare?
O linie este proiectul România Educată. În cadrul acestui proiect noi am furnizat informațiile către Ministerul Educației și în acea Săptămână Verde s-au desfășurat acțiuni de către inspectoratele școlare cu informarea copiilor care au participat.
Există protocoale încheiate între Agenția Națională pentru Arii Protejate și Serviciile Teritoriale cu diferite structuri, școli, licee, prin care colegii mei pun la dispoziție informațiile și participă la vizita în teren alături de învățătorii, profesorii care organizează acele excursii.
Totodată, Agenția Fondului de Mediu are un program acum în derulare, prin care sunt finanțate acțiuni de informare a cetățenilor, ținta fiind tinerii.
Noi, ca agenție, nu avem în buget sume destinate pentru astfel de acțiuni, tocmai de aceea avem parteneriate.
Ce vă mai lipsește? De ce aveți nevoie ca lucrurile să meargă mai bine în această agenție?
Problema cea mai delicată la ora actuală, pentru că de buget spunem că facem rost, chiar este personalul. Așa cum am spus, am desfășurat activitate de recrutare prin aceste examene, dar am vrea să atragem mai mult tinerii.
Drept pentru care am transformat posturile din organigramă, în posturi de debutanți, astfel încât să putem aduce tineri de pe băncile facultății. Ne trebuie tineri cu studii superioare de specialitate în rândurile noastre. Inclusiv aceste posturi s-au blocat pentu o perioadă.
Înțeleg că s-ar putea să se deblocheze măcar acelea, pentru că avem nevoie să păstrăm tinerii în țara noastră și mai ales pe cei care au o facultate făcută în domeniu.
