Raportul „Starea Sănătății în UE: România, profilul de țară privind sănătatea - 2021” analizează, printre altele, și răspunsul României față de pandemia COVID-19. Raportul reține că, spre deosebire de alte țări europene, România a fost lovită de boală cu aproape două luni mai târziu, înregistrând primul caz în 26 februarie, iar primele măsuri le-a luat imediat, fiind stricte.
Raportul mai reține și că, deși numărul de infectări a fost mai mic în România decât în UE, acest lucru se datorează și testării insuficiente. Între probleme, raportul european mai identifică și numărul insuficient de cadre medicale și numărul mic de paturi de terapie intensivă, ceea ce a afectat calitatea serviciilor medicale pentru toți pacienții.
Capacitatea de testare a României nu a ținut pasul cu media de testare UE
„Impactul COVID a fost simțit în România mai târziu decât în alte țări din Europa: în timp ce primele cazuri de COVID în Europa Centrală au fost identificate în ianuarie 2020, în România primul caz a fost înregistrat în 26 februarie. România a impus rapid măsuri stricte de prevenție, iar în primăvara anului 2020 au fost închise granițele și zborurile au fost suspendate. Totuși, mulți din cei trei milioane de cetățeni români de peste granițe s-au întors în țara cu o populație de 19 milioane de locuitori.
Cazurile confirmate de COVID-19 și decesele au crescut încet în primăvara anului 2020, la o rată mult mai mică decât în celelalte țări UE. În vara lui 2020, restricțiile au fost relaxate, pe fondul scăderii ratei de infectare, dar și a problemelor economice. România a fost atunci lovită de un nou val de îmbolnăviri, dar în toamna și apoi iarna lui 2020 au crescut semnificativ cazurile noi și decesele. Ca urmare, restricțiile au sporit din nou și apoi a urmat un nou lockdown.
Deși numărul de infectări a fost mai mic în România decât media UE în cea mai mare parte a anului 2020, asta se leaga probabil și de capacitatea și politica de testare a țării și de faptul că mult cazuri de COVID-19 s-ar putea să nu fi fost identificate ca atare.
După un nou val în primăvara lui 2021, numărul de cazuri raportate a început să scadă rapid, apoi să crească vertiginos, până în vara anului 2021.
Capacitatea de testare a crescut, dar nu a ținut pasul cu media de testare a UE. Până în martie 2020, au fost testate doar persoanele care veneau din țări cu rate ridicate de infectare cu COVID-19 sau care erau aveau simptome asociate COVID-19”, arată raportul UE.
Provocare majoră a României: numărul suficient de cadre medicale
Acesta mai arată că „de la mijlocul lunii martie, România a adoptat protocoalele de testare ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (European Centre for Disease Prevention and Control - ECDC). Au avut prioritate la testare rezidenții și angajații din sistemul de asistență socială, iar din octombrie 2020, au fost introduse testări obligatorii săptămânale pentru cei din centrele rezidențiale. Capacitatea de testare a crescut de la un singur centru în februarie la 57 de centre în iulie 2020 și la 176 până la sfîrșitul lui ianuarie 2021. Cu toate acestea, capacitatea de testare a rămas redusă în raport cu cererea și România a avut o rată de testare mai mică decât media UE, mai ales în timpul valurilor din toamnă și iarnă.
Rata mare de pozitivitate de la începutul pandemiei a arătat că, în România, capacitatea de testare nu a ținut pasul cu nivelul de trasmitere a bolii COVID-19. În timpul valului din iarna lui 2020, mai mult de unu din patru teste PCR era pozitiv. În ianuarie 2021, testele rapide antigen au fost introduse pentru anumite grupuri prioritare, în încercarea de a identifica și izola cazurile asimptomatice.
Cea mai mare provocare în pregătirea răspunsului la pandemia COVID-19 în România a fost asigurarea unui număr suficient de cadre medical. A fost un deficit în ceea ce privește numărul de medici și asistente ATI, dar și din alte specialități. În primăvara lui 2020, profesioniști de la alte specialități au fost detașați, dar aceasta nu a fost o soluție sustenabilă pe termen lung.
România a angajat și profesionalizat angajați din domeniul sănătății, creând alte 2.000 de locuri de muncă temporare. Au fost oferite stimulente și bonusuri pentru a atrage profesioniști. Cu toate acestea, problemele de dinainte de pandemie au persistat. Pe măsură ce iarna s-a apropiat, iar rata de infectare a crescut – inclusiv în rândul cadrelor medicale – România s-a confruntat cu provocări în menținerea numărului adecvat de cadre medicale, ceea ce a redus accesul la servicii și îngrijire de calitate.
Spitalele românești au un număr mare de paturi, însă echiparea de paturi de ATI în timpul valurilor pandemice s-a dovedit o provocare. Înainte de pandemie, erau circa 4.000 de paturi de terapie intensivă, dintre care jumătate aveau ventilatoare și numai o parte dintre acestea au fost alocate pacienților cu COVID-19. Numărul ventilatoarelor a fost sporit prin achiziționarea de aparate din străinătate și au fost construite spitale modulare și cinci secții mobile de ATI. Din cei circa 74,5 milionae de euro alocați de guvern pentru gestionarea pandemiei, circa 44,5 milioane de euro au fost direcționați către unitățile de terapie intensivă.
În ciuda acestei alocări, în 1 noiembrie 2020, numai 1.250 de paturi de terapie intensivă erau disponibile pentru tratarea pacienților cu COVID. Această capacitate a fost crescută la 1.550 de paturi în 2021, dublând numărul de paturi de ATI al țării – 740 de paturi în martie 2020”, reține raportul.
„Desfășurarea campaniei de vaccinare a fost bine plănuită, dar ezitarea la vaccinare a încetinit progresul”
Raportul UE despre starea sănătății în România vorbește și despre campania de vaccinare anti-COVID, reținând că aceasta „a început bine în România, prioritizând personalul medical și din centrele rezidențiale, înainte să treacă la populația la risc (oameni în vîrstă, pacienți cronici și persoane cu dizabilități) și apoi la populația generală. Campania a demarat în decembrie 2020, fiind implementată o strategie de comunicare a Guvernului. A fost creat un site oficial care să ofere informații despre vaccin, efecte adverse și beneficii, mituri și fapte. De proces s-au ocupat Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne. (...) În ciuda acestui început rapid, rata de vaccinare a scăzut cu 20 la sută când populația a început administrarea celei de-a doua doze. Este nevoie de îmbunătățirea logisticii în comunitățile rurale, dar se observă și o ezitare și o rezistență la vaccinare care trebuie învinse”.
Citește și: Șapte din zece români consideră că 2021 a fost mai greu decât primul an de pandemie | Newsweek Romania
