Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Decizia a fost luată, marți de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 44-a sa sesiune, din China.
„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial.
În același timp, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție. În acest sens, este încurajată cooperarea internațională și este recomandată invitarea la Roșia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă și un program de măsuri pentru asigurarea ieșirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol.
Astăzi, munca de cercetare științifică, documentare și conservare de aproape două decenii a specialiștilor și comunității patrimoniale din România și din lume este răsplătită prin recunoașterea de către UNESCO a valorii universale excepționale a sitului de la Roșia Montană. Protejat integral ca monument istoric de legislația din România, Peisajul cultural minier Roșia Montană intră astăzi în familia valorilor recunoscute ca relevante pentru întreaga umanitate, valori pentru care solidaritatea internațională se poate transforma în cooperare și asistență tehnică pentru conservarea și restaurare.”, transmite Institutul Național al Patrimoniului, instituția responsabilă cu elaborarea dosarelor pentru monumentele istorice propuse a fi incluse în Lista patrimoniului mondial.
Dosarul, introdus de guvernul Cioloș, scos de Dăncilă, reintrodus de guvernul Orban
În luna 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO.
Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș.
În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.
În 2020, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul condus de Ludovic Orvan a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.
Actualul guvern Cîțu nu a susținut deschis listarea în Patrimoniul UNESCO. Un document al Ministerului de Finanțè, apărut pe surse, indica riscul pierderii procesului cu Gabriel Resources, dar și costuri mari pentru întreținerea sitului.
România riscă pagube de 5 miliarde de euro
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu. susține că listarea Roșiei Montane la UNESCO ar putea duce la pierderea procesului cu Gabriel Resources, care cere României 5 miliarde de euro într-un arbitraj internațional la Washington deoarece ar reprezenta o confirmare că statul român blochează dreptul companiei de a efectua activități de minerit în zonă, după ce același stat i-a acordat licența de exploatare în urmă cu mai bine de 20 de ani.
Procesul a demarat în urmă cu 4 ani, iar miza se apropie de 5 miliarde de dolari.
Citește și: Roșia Montană poate lăsa statul fără patru miliarde de euro
Avocatul Andreea Szabo, care s-a ocupat de dosarul Roșia Montană, afirmă într-un document oficial că nu există riscul ca România să piardă procesul de la Washington.
„Este important de semnalat ca în actele dosarului arbitral depuse de către investitor, se arată marginal că depunerea dosarului este dovada ca Statul nu va permite dezvoltarea proiectului atâta vreme cât va pune în pericol peisajul cultural pe care acum dorește să îl protejeze.
Aceasta susținere este nefundamentată, nominalizarea UNESCO nu echivalează cu instituirea unui regim de protecție a sitului.
Aşa cum arată şi avocaţii apărării, reclamanta porneşte de la premiza eronată ca mineritul este interzis pentru totdeauna dacă un regim de protecţie este instituit pe un anumit perimetru.
Totodată, aceasta susținere este și contradictorie cu explicațiile prezentate în Claimants' Memorial care în mod explicit arată ca perioada de timp luată în considerare este cea cuprinsa intre aprilie 2011 si 2013. În aceste condiții, susținerile cu privire la încălcarea de către România a tratatelor internaționale prin depunerea acestei propuneri de nominalizarea în lista Patrimoniului Mondial UNESCO este o veritabilă acțiune de inducere în eroare”, susține Andrea Szabo.
Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.
Exploatarea aurului de la Roșia Montană nu a început niciodată, fiind blocate de proteste masive în 2013, ale societății civile.
