Costul total al materialelor de construcţii a scăzut cu 5,4% în noiembrie 2023 faţă de anul anterior.
Preţul construcţiilor a crescut, deși preţul materialelor de construcţii a scăzut. Care e explicația
O veste bună, la prima vedere, însă datele Institutului Naţional de Statistică arată că, adunând toate cheltuielile realizate de companiile de construcţii, costurile în construcţii au crescut, de fapt, cu 23,9% în decurs de un an.
Cele mai mari creşteri, după tipul de lucrări şi tipul de construcţii, s-au înregistrat la clădirile rezidenţiale (+37,7% în noiembrie 2023 faţă de noiembrie 2022) şi la reparaţii capitale (+31,7%), iar cea mai mică creştere a costurilor în construcţii au simţit-o specialiştii din domeniul construcţiilor inginereşti (+20,5%).
Costurile totale în construcţii au crescut cu 108% în decurs de opt ani, iar cele mai mari creşteri s-au înregistrat în perioada 2020 - 2023. Saltul cel mai mare în indicele costurilor din construcţii s-a făcut în 2021 (+27,5% faţă de anul anterior).
Anul următor, costurile au crescut cu încă 16,5%, iar în noiembrie 2023 faţă de noiembrie 2022 au mai crescut cu 23,9%. Adică 68% din creşterea costurilor totale din construcţii din perioada 2015-2023 s-a produs în ultimii trei ani, după izbucnirea războiului din Ucraina.
Cea mai dramatică creştere s-a observat chiar în primul an de la izbucnirea conflictului, când doar costul materialelor de construcţii a crescut cu 47,5% (în noiembrie 2021 faţă de noiembrie 2022).
În domeniul construcţiilor şi al tranzacţiilor imobiliare, aceste efecte se observă însă cu o oarecare întârziere, subliniază Andrei Koszti, expert în domeniul construcţiilor şi al tranzacţiilor imobiliare comerciale.
De aceea, el se referă la anul 2022 ca fiind “un punct de cotitură în construcţii” atunci când nuanţează:
„Conflictul din Ucraina a creat o lipsă acută de materiale în primele două trimestre, conducând inevitabil la creşterea accelerată a preţurilor, la care s-a adăugat creşterea tarifelor la energie, având ca efect secundar o sporire şi mai mare a preţului final suportat de beneficiari, fie ei clienţi finali sau dezvoltatori.
Este normal să regăsim acest efect de boomerang şi în 2023, întrucât majoritatea contractelor au fost semnate pe baza preţurilor din 2022 şi cel mai probabil elementele vitale proiectelor au fost procurate/rezervate în avans din momentul semnării în 2022. Luând în considerare inflaţia din 2023, nu este exclus ca şi în 2024 să asistăm la creşteri, însă de data aceasta mai moderate”.
Care este explicaţia
Pare paradoxal, dar în noiembrie 2023 costul materialelor de construcţii a scăzut cu 5,4% faţă de anul anterior, dar costurile în construcţia clădirilor rezidenţiale a crescut cu 37,5% în aceeaşi perioadă. (n.r.: am utilizat luna noiembrie pentru raportarea la anii anteriori, aceastea fiind cele mai recente date, publicate în ianuarie, de Institutul Naţional de Statistică).
Fenomenul de creştere unitară a preţurilor construcţiilor este mult mai complex, spune Andrei Koszti:
„De exemplu, costul clădirilor rezidenţiale poate urca din nevoia de a dezvolta noi ansambluri în zone cu terenuri dificile, nevoie cauzată de lipsa altor opţiuni (terenuri) viabile.
De asemenea, diferenţele pot proveni parţial din costul crescut al forţei de muncă şi/sau din crearea unor dezvoltări mai sustenabile care, deşi aduc economii pe termen lung, necesită o investiţie iniţială mai mare”.
În aceste condiţii, numărul locuinţelor finalizate a scăzut, conform Raportului privind Stabilitatea Financiară publicat de Banca Naţională a României la sfârşitul anului trecut, raport în care specialiştii previzionează că “aşteptările pentru perioada următoare sunt de continuare a acestei tendinţe, dată fiind, pe de o parte, scăderea semnificativă a autorizaţiilor de construire pentru clădirile rezidenţiale (-24 la sută în perioada ianuarie-septembrie 2023 faţă de ianuarie-septembrie 2022), iar pe de altă parte, menţinerea ritmului susţinut de creştere a costurilor de construcţie pentru clădirile rezidenţiale”.
Citește mai multe pe Ziarul de Iași.
