Aproximativ 100.000 de români sunt diagnisticați cu o boală cruntă după ce ajung la spital cu fracturi. De multe ori această afecțiune este depistată prea târziu iar pacienții rămân practic imobilizați de durere.
La nivel mondial, 500 de milioane de oameni sunt afectați. Este vorba despre osteoporoză. Pentru a atrage atenția asupra efectelor acestei boli, s-a stabilit ca în fiecare an, la 20 noiembrie, să fie marcată Ziua Mondială a Osteoporozei.
Ea este dedicată conștientizării, la nivel mondial, a necesității prevenirii, diagnosticării precoce și tratamentului afecțiunii.
100.000 de români ajung, anual, la spital cu o boală cruntă. Nu te mai poți mișca. Ce mai poți face?
Osteoporoza este o boală cronică ce face ca oasele să devină poroase, slabe și fragile, care se rup cu ușurință, chiar și în urma unei căderi minore, a unei lovituri sau a unei mișcări bruște. Cu toate acestea, în prea multe cazuri osteoporoza este diagnosticată tardiv, în stadii avansate.
Citește și: O proteină care blochează dezvoltarea oaselor ar putea duce la un tratament al osteoporozei
Jumătate de miliard de oameni afectați Potrivit OMS, osteoporoza afectează, la nivel global, aproximativ 6,3% dintre
bărbații cu vârsta peste 50 de ani și 21,2% dintre femeile din aceeași categorie de vârstă. Acest lucru sugerează că aproximativ 500 de milioane de femei și de bărbați din întreaga lume au această boală.
Osteoporoza are un impact imens, atât la nivel personal, cât și economic. În Europa, spre exemplu, dizabilitatea datorată osteoporozei se estimează că este mai mare decât cea cauzată de cancere (cu excepția cancerului pulmonar) și este comparabilă sau chiar mai mare decât cea pierdută în urma unei boli cronice netransmisibile, cum ar fi artrita reumatoidă, astmul și bolile de inimă datorate hipertensiunii arteriale.
În România, peste 94.000 de fracturi de fragilitate, cele datorate osteoporozei, se produc în fiecare an, se arată în rapoartele medicale centralizate de Asociația Pacienților cu Boli Endocrine - ENDO Pacienți pe care le-a prezentat în cadrul unui eveniment dedicat Zilei Mondiale a Osteoporozei.
În România, osteoporoza este o afecțiune frecventă, o problemă reală și gravă de sănătate publică, practic cea mai frecventă boală metabolică osoasă, a explicat Prof.dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinolog, prorector UMF „Carol Davila” Bucureşti, președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București, șef-secţie endocrinologie I de la Institutul „Parhon” din Capitală.
Din păcate, a subliniat specialistul, o mare problemă este și faptul că multă vreme afecţiunea este asimptomatică. „În momentul în care încep să apară simptomele, boala este deja avansată și au apărut complicațiile osteoporozei, respectiv fracturile osteoporotice, fracturi de fragilitate pe care le putem întâlni chiar în absența unui traumatism, chiar de la, spre exemplu, o simplă cădere de la poziția verticală.
Dacă eu acum merg un pic mai repede și mă împiedic de covor, și cele mai multe căderi sunt din păcate acasă,
la îmbinarea dintre covoare sau la praguri la care nu suntem atenți, dacă are loc o asemenea căzătură, chiar pe un covor în casă, poate să se producă o fractură de șold și acesta este deja semnătura osteoporozei severe”, a arătat endocrinologul.
Conform statisticilor, la fiecare trei minute se produce o fractură osteoporotică, de aceea este important să se prevină boala.
Iar primul și cel mai ușor pas este acela de a identifica persoanele la risc de a dezvolta boala, folosind chestionarul FRAX. Acest instrument este la îndemâna medicilor de familie.
Citește și: Din ce alimente putem lua nutrienții de care avem nevoie pentru a lupta cu osteoporoza?
Puțini pacienți cu osteoporoză primesc tratament
Dr. Valeria Herdea, medic de familie și președintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a precizat, la aceeași dezbatere, că peste 2.400 de pacienți cu osteoporoză din România sunt în evidențele Casei Naționale de Asigurări de Sănătăte ca fiind în tratament.
„Pentru mine surpriza este că sunt mai puțini cei care se prezintă la medicul de familie. Îmi pare rău, dar cred că acesta este cel mai important mesaj: să mergi o dată pe an la medicul de familie la un consult preventiv. Nu știu cum să fac
populația să înțeleagă că nu este doar un drept al asiguratului, ci o datorie, o obligație civică.
Nu poți veni lat de bolnav, când ești în ultimul hal cu fractură de șold și n-ai fost niciodată până atunci la medicul tău. Medicul de familie va trimite la endocrinolog, la recuperare, unde e nevoie.
Gândiți-vă că există această posibilitate și că norme de aplicare ca acum mai rar au fost”, a punctat șefa CNAS.
Cum poate fi prevenită boala
Specialiștii spun că, în acest moment medicul de familie are un rol cheie.
Doctor Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov și medic de familie, a explicat că poate trimite pacientul la analize și chiar și să tratateze osteoporoza fără să mai depindă de scrisorile medicale ale colegilor din celelalte specialități.
Dar toate acestea au fost obținute cu paşi mici și cu lupte grele. ,,De asta, la ora actuală, în lanțul de diagnostic al osteoporozei este mult mai multă cale liberă, atât pentru parte de awareness, dar și pentru partea de chestiuni
practice.
Nu doar că avem acces la chestionare și la FRAX, dar acestea sunt incluse în softurile noastre de cabinet. Și mai mult decât atât, există și alerte. În softul meu de cabinet eu am alertă pe baza sexului și a vârstei atunci când există un pacient care este la risc de osteoporoză, ceea ce mă face pe mine să fiu un pic mai atentă la acest lucru.
Am voie să trimit la consultație preventivă la DEXA pacienții peste 60 de ani.
Citește și: De ce devenim mai scunzi pe măsură ce îmbătrânim? De la ce vârstă începem să pierdem din înălțime
Am voie să trimit pacienții pe care îi suspectez de osteoporoză la DEXA, dacă am efectuat chestionarul pe care de asemenea îl găsesc în soft, să facă investigația cu bilet de trimitere și cu toate că într-adevăr era dificil, au început să se
mai relaxeze lucrurile, pentru că plafoanele sunt puțin mai mari și pacienții mei reușesc, chiar dacă sunt în mediul rural, să-și găsească mai ușor în București cabinete care să le facă DEXA fără să le solicite taxă suplimentară, așa cum se întâmplă uneori”, a explicat medicul.
Faptul că a fost ridicată restricția cu scrisorile medicale contribuie major la ușurarea procesului, dar mai e cale lungă până când el chiar să funcționeze așa cum ar trebui.
„Prin ridicarea restricțiilor cu scrisorile medicale, avem posibilitatea să folosim primele linii terapeutice cu terapie împotriva osteoporozei de un an și ceva.
Sigur că există niște trepte și dacă acești pacienți nu răspund la terapie, vor fi îndrumați mai departe către medicul endocrinolog, sau reumatolog, sau cel de recuperare medicală, așa cum sunt și către ortopezi, acolo unde este nevoie.
Cel mai tare ne doare birocratizarea și hârtiile pe care trebuie să le facem în continuare și foarte multe lucruri care nu funcționează, inclusiv în softul pus la dispoziție de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Faptul că nu avem acces cât mai rapid la rezultate, la scrisorile medicale, nu putem să trimitem biletele online ca să scurtăm drumul acestor pacienți și chinul prin care trec să găsească posibilitatea unei programări”, a subliniat dr. Sandra Alexiu.
Osteoporoza, la vârste mai mici
Ea a tras un semnal de alarmă asupra schimbărilor care fac ca osteoporoza să nu mai fie o boală care apare la persoane trecute de 50 de ani.
„Uitați-vă, ne confruntăm de 10 ani cu fenomenul de pubertate precoce. Sigur, toată lumea știe că acum avem pubertate la fetițe încă de la 10 ani, iar pubertatea de la 10 ani va antrena o meropauză precoce în niște ani de acum încolo.
Deja, probabil în 20 de ani vom avea aceste riscuri decalate cu 10 ani mai devreme și cred că trebuie să ne pregătim din timp și la nivelul corpului medical.
Sigur că avem încredere că medicina care evoluează atât de bine va găsi soluții mai bune, dar trebuie să privim și cu ochiul spre viitor despre acest lucru”, a mai arătat medicul de familie.
Povara durerii și a deformării oaselor Prof.Dr. Gelu Onose – medic de recuperare, medicină fizică şi balneologie – Recuperarea tuburărilor de mobilitate şi a condiţiilor debilitante consecutive osteoporozei spune că osteoporoza este dublu-dizabilitantă.
„Direct prin durere și prin deposturări ca urmare a fracturilor. Din perspectiva specialității mele de recuperare fizică și balneoclimatologică avem pe de o parte ca elemente de intervenție profilactică, dar și terapeutică cura heliomarină, dar și metode intervenționale”, a arătat balneologul.
Zeci de mii de fracturi de fragilitate, cheltuieli uriașe Doctor Adrian Pană, specialist în sănătate publică, susţine că în România, în 2021, erau în jur de 40.000 de fracturi de fragilitate documentate ca fiind spitalizate. De asemenea, el consideră că nu orice persoană care are osteoporoză diagnosticată, nu orice persoană care face o fractură osteoporotică, este şi diagnosticată ca având afecțiunea în sine.
„Lucrul ăsta mă face să cred că 40.000 este un număr care este foarte subdimensionat, dacă pornim de la premiza că aceste 40.000 de fracturi sunt tratate și ne uităm atât la costurile din perspectiva sistemului de sănătate, cât și la costurile societale.
Și când zic societale, mă gândesc la un pacient care a avut o fractură osteoporotică și care începe să piardă din productivitate. Adică o persoană activă devine o persoană relativ dependentă, are nevoie de ajutor, nu mai poate munci la fel cu muncea înainte, mai ales dacă lucrul ăsta se întâmplă înainte de speranța de viață medie, deci înainte de 75 de ani. Costurile pe care le estimam atunci pentru aceste 40.000 de fracturi osteoporotice ajungeau în jur de 60 de milioane de euro pe an.
Deci, şi societatea suportă niște costuri, nu doar sistemul de sănătate. Actualizând la nivelul lui 2024, luând în considerare inclusiv influențele salariale pe care sistemul de sănătate le primește, cred că acum puteți spune că suntem
undeva chiar la 130 de milioane de euro pe an. Și, ca să vă dau o perspectivă, 130 de milioane de euro pe an înseamnă cam 10% din cât cheltuiește Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate pentru programul de cancer într-un an. E o sumă impresionantă, din punctul meu de vedere”, a arătat expertul.
