În vreme ce Andreea Moldovan a declarat că membrii Comitetului tehnico-științific și-au dat acordul pentru criteriile prevăzute în ordin pentru instituirea carantinei, profesorul Alexandru Rafila, actual deputat PSD, a susținut că experții INSP nu au fost de acord cu o parte din aceste criterii, pentru că nu se pot măsura.
Contactată de Newsweek România, medicul Adriana Pistol, șefa CNSCBT, din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), nu a dorit să comenteze pe marginea ordinului sau a afirmațiilor care circulă în spațiul public.
Citește și: DIICOT a preluat plângerea referitoare la accesarea ilegală de date la MS
Moldovan spunea marți că a discutat cu INSP și DSU despre noile criterii de carantinare
Marți seară, în Monitorul Oficial a apărut modificarea Ordinului 1.309/2020, care stabilea noi criterii pentru intrarea unei localități în carantină din cauza COVID, ordin semnat de medicul Andreea Moldovan.
Moldovan a declarat, în acea seară, la Digi24, că forma publicată în MOf este cea agreată cu specialiștii din Comitetul Tehnico-Științific (din care fac parte și experți INSP, n.r.). Ea a precizat că nu a discutat personal cu premierul, dar că documentul a fost discutat și votat în Comitetul Tehnico-Științific, care e un comitet interministerial și în care se decid și hotărârile CNSU. Menționăm că în CNSU nu sunt și experți ai INSP.
„Acest ordin intră în atribuțiile mele și era normal ca eu să-l semnez. Nu pică din cer, e un ordin pentru care am început discuțiile în urmă cu o lună, am avut discuții cu reprezentanți ai INSP și DSU. Au fost două zile de discuții, atunci chiar s-a comentat în presă pe marginea acestor criterii de carantinare. Am agreat o formă finală pe care am supus-o ulterior discuției în Comitetul Tehnico-Științific. A fost o singură remarcă privind raportarea la 50.000 de oameni sau 100.000 de oameni ca reper (la numărul de teste, n.r.), însă toți membrii participanți au avut ocazia să-și exprime punctul de vedere și s-a votat această formă finală”, a spus Moldovan, marți seară, la Digi24.
Citește și: Vlad Voiculescu și-a numit șefa de cabinet în funcția de vice al Agenției Naționale a Medicamentului
O zi cu demiteri fără explicații
Cu toate acestea, a doua zi dimineață, premierul Florin Cîțu a anunțat, pe contul său de Facebook, demiterea ministrului Sănătății și a medicului Andreea Moldovan, în spațiul public circulând informația că șeful Guvernului nu ar fi știut despre acel ordin, lucru dezmințit însă de USR-PLUS.
După demitere, nici Vlad Voiculescu, nici Andreea Moldovan nu au făcut declarații în care să explice ce s-a întâmplat, iar Florin Cîțu a făcut o scurtă declarație în care a spus că a luat această decizie pentru ca „încrederea în instituțiile statului să rămână”.
Citește și: Premierul Cîțu l-a demis pe ministrul Sănătății, Voiculescu. Tot Cîțu, interimar. Ce face USRPLUS?
Rafila spune că INSP nu și-a dat acordul pentru indicatori, pentru că „nu pot fi calculați”
Pe de altă parte, medicul Alexandru Rafila, actual deputat PSD, a declarat, miercuri seară, la Digi24, că acest ordin „a fost discutat mai pe larg în data de 23 martie cu colegii de la Institutul Național de Sănătate Publică. Acești indicatori nu au fost agreați de colegii de la INSP, pentru că nu pot fi calculați”.
„De exemplu, la proporția de cazuri pozitive dintr-o anumită localitate - nu se poate calcula acest lucru, pentru simplul motiv că acele teste care sunt negative nu se alocă nici măcar județului, cu atât mai puțin localității, deci e clar că nu se puteau calcula acești indicatori. Trecerea, acordarea acelui punctaj care te ducea în zona de carantină, era prea bruscă. Adică vă dau un exemplu: un grad de pozitivitate de 9,9 era cotat cu 0, un grad de pozitivitate de 10,1 era cotat cu maximum, cu 10 puncte. Or, o astfel de abordare este o abordare care generează foarte multe situații - presiune nu numai pe sistemul de sănătate, dar duce la blocarea activităților economice și sociale”, a susținut Alexandru Rafila.
Newsweek România l-a contactat pe Alexandru Rafila, fără răspuns.
Nici Institutul de Sănătate Publică nu comentează situația, așa cum a transmis medicul Adriana Pistol reporterului Newsweek România.
Care erau noile criterii pentru carantină. Cîțu a anulat ordinul
Modificările la Ordinul 1.309/2020 prevedeu carantinarea în funcție de un punctaj calculat în baza mai multor indicatori, precum: numărul de teste efectuate în ultimele șapte zile, incidența în ultimele 14 zile, rata de pozitivitate a testelor în 14 zile mai mare de cinci la sută, trendul incidenței cumulate, numărul de cazuri din focare raportat la numărul de cazuri din unitatea teritorial-administrativă înmulțit cu 100, gradul de ocupare al paturilor la terapie intensivă în județ și gradul de ocupare al paturilor destinate pacienților cu COVID în județ, în acest caz trebuind să fie de peste 90 la sută.
Înainte, se luau în considerare incidența, trendul, ca numărul de cazuri din comunitate să fie mai mare decât numărul de cazuri din comunitățile închise (de exemplu, centre rezidențiale), ponderea populației de peste 65 de ani, dar și gradul de ocupare al paturilor la ATI/ pacienți COVID, dar și dacă populația din zona respectivă nu respectă izolarea la domiciliu în cazul depistării unui caz pozitiv în familie.
Totuși, așa cum a explicat ieri Newsweek România, decizia de carantinare este la șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
Miercuri seară, după ce Florin Cîțu a preluat interimar șefia Ministerului Sănătății, a revocat ordinul.
Citește mai multe aici: Comparație între ordinul lui Moldovan și vechiul ordin: ce se modifică în stabilirea carantinei
Cum se stabilește, de fapt, carantina. Decizia, la DSU și comitetele județene