Misterul din spatele cutremurelor care se produc în regiuni neașteptate. Cât sunt de periculoase?

Unele zone sunt mai predispuse la activitate seismică decât altele. Cu toate acestea, unele zone sunt mai predispuse la activitate seismică decât altele. 

Cutremurele produse anul trecut în județul Gorj a stârnit o mulțime de controverse. Oamenii de știință explică misterul din spatele cutremurelor care apar în regiunile neașteptate

Misterul din spatele cutremurelor care se produc in regiuni neașteptate. Cât sunt de periculoase?

Specialiștii în Fizica Pământului spun că, deși cutremure sunt cauzate de ciocnirea plăcilor tectonice între ele, unele pot apărea și în interiorul plăcilor: acestea sunt cunoscute sub denumirea de cutremure „intraplate”.

Cutremurele din interiorul plăcii rămân misterioase și pot fi declanșate în locuri neașteptate, cu grade diferite de magnitudine.

Dintre teoriile propuse pentru a explica originea acestor cutremure, cea mai recentă se referă la o colecție de mici fenomene – eroziunea, precipitațiile sau topirea glaciarelor ar putea fi declanșatoare.

Citește și: Cutremur în această dimineață în România, în apropierea a 6 orașe. Ce magnitudine a avut?

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege aceste cutremure pentru a calcula riscurile viitoare.

Suprafața Pământului este împărțită în diferite plăci tectonice, pe care se sprijină oceanele și continentele. În timp, aceste plăci se mișcă, alunecă, se ciocnesc sau se suprapun cu altele.

Acolo unde limitate plăcilor se deformează, presiunea se acumulează adesea până la punctul care este eliberat brusc de o alunecare bruscă de-a lungul faliilor – aceasta este originea bine înțeleasă a cutremurelor.

Cu toate acestea, spre interiorul plăcilor tectonice, departe de agitația limitelor plăcilor, în zone care se presupune că sunt calme și lipsite de deformare, au avut câteva cutremure neașteptate.

Ei au ridicat întrebări în domeniul seismologiei, unde oamenii de știință au propus noi teorii pentru a explica originea acestor cutremure. Ce ar putea fi cauza asta, dacă nu tectonica tradițională a plăcilor? Eroziunea, circulația fluidelor sau topirea ghețarilor sunt considerate a fi declanșatoare...

Despre ce vorbim mai exact aici? Aceste cutremure – înregistrate departe de limitele plăcilor tectonice – se numesc cutremure intraplaci. „Deși sunt cunoscute pe toate continentele, sunt destul de disparate și le-am înregistrat doar în câteva zone ale globului”, descrie Éric Calais.

În 2017, un cutremur cu magnitudinea 6,5 s-a produs în Botswana, într-o zonă fără mișcări tectonice din câte știm. În 1811–1812, patru cutremure majore intraplate (magnitude 7 sau mai mult) au zguduit regiunea New Madrid de-a lungul râului Mississippi din Statele Unite. Cutremurele intraplate au avut loc și în centrul Australiei, nordul Suediei și Guyana Franceză… dar și în Franța continentală, o zonă considerată „intraplată”.

Citește și: VIDEO Cutremur foarte puternic, cum n-a mai fost de 25 de ani, în Taiwan. Două blocuri s-au prăbușit

În 2019, un cutremur cu magnitudinea 4,9 în valea Ronului a surprins comunitatea științifică. „Înainte de acest cutremur, seismicitatea înregistrată a fost relativ scăzută: 39 de cutremure au fost măsurate între 1962 și 2018 în această zonă, toate de magnitudine mică (sub 3)”, explică Jean-François Ritz. Nici falia de la originea acestui cutremur nu a fost identificată ca falie activă – adică una cu potențial de a genera cutremure. Părea să fi fost liniște timp de 20 de milioane de ani!

„Cutremurele din interiorul plăcilor pot atinge magnitudini semnificative, dar sunt mult mai rare decât cele situate la limitele plăcilor”, explică Éric Calais. De când primele înregistrări seismice au fost făcute în 1974, doar aproximativ douăzeci de cutremure majore intra-placă (de magnitudine 6 sau mai mult) au fost înregistrate în întreaga lume.

 Cutremurele mai vechi sunt cunoscute din arhivele istorice sau din urmele lăsate în peisajul geologic. „O altă caracteristică este frecvența lor. La limita plăcii, același cutremur tinde să se repete la o frecvență variabilă, de exemplu câteva sute de ani în California”, continuă Éric Calais.

Acest comportament repetitiv nu este observat pentru cutremurele intraplate: unele par a fi cutremure „orfane” pe falii care au fost inactive de milioane de ani.

O mai bună înțelegere a acestor cutremure este esențială: magnitudinea lor moderată până la mare le face potențial foarte distructive. Acestea afectează regiuni care sunt adesea prost pregătite și pot fi declanșate la adâncimi foarte mici. Cutremurul de la Le Teil – care a avut loc la mai puțin de 20 de kilometri de două centrale nucleare – a fost declanșat la doar 1 km sub pământ 4. A afectat grav 900 de clădiri, a rănit 3 persoane și a provocat o pierdere economică de câteva milioane de euro. 

În Franța, de exemplu, un sistem de zonare de reglementare impune standarde de construcție rezistente la cutremure pentru clădiri. Dar se bazează pe harta națională a hazardului seismic în care nu sunt identificate cutremure neașteptate precum cutremurul Le Teil.

 „În ultimii ani, comunitatea științifică a devenit conștientă de faptul că cutremurele intraplate pot avea loc în locuri neașteptate și că modelele tectonice pe care se bazează calculele convenționale ale hazardului seismic nu permit reflectarea acestui risc”, spune Éric Calais.

Citește și: Cutremur în Serbia, la 60 de km de România. E al doilea în 5 zile. Ce magnitudine a avut?

Cutremurele intraplate pot avea loc în locuri neașteptate, iar modelele tectonice clasice nu permit reflectarea acestui risc.

Cercetările sunt active în acest domeniu deoarece implicațiile sunt semnificative, așa cum scriu un grup de oameni de știință francezi: „ Această lipsă de consens […] duce la incertitudini semnificative în caracterizarea seismicității și a hazardului seismic asociat. Multă vreme, comunitatea științifică a crezut că numai tectonica plăcilor explica aceste cutremure. Interiorul plăcilor s-ar deforma foarte ușor, la viteze atât de mici încât ar fi imposibil să le măsoare efectiv . ”

Dar astăzi se oferă o explicație complet nouă. Fenomene mici, foarte rapide pe scara temporală geologică (câteva mii de ani sau chiar zeci de ani), sunt considerate a fi cauza acestor cutremure.

Acestea pot fi circulația fluidelor: ploaie care se infiltrează în suprafață; sau gaze sau lichide care provin din manta, la câteva zeci de kilometri în jos, și se ridică prin placa tectonică. Acestea măresc presiunea prin rocă până la punctul de a declanșa cutremure din interiorul plăcilor, așa cum sa sugerat pentru cutremurul din Botswana din 2017. 

Alți factori declanșatori includ topirea ghețarilor și eroziunea. Prin iluminarea suprafeței Pământului, aceste fenomene provoacă o mișcare ușoară a plăcii tectonice, asemănătoare unei recul.

Pentru cutremurul Le Teil, topirea ghețarilor la sfârșitul ultimei ere glaciare majore (acum 12.000 de ani) este propusă ca o ipoteză. „Raportul de expertiză privind cutremurul Le Teil concluzionează că este posibil ca extracția de roci – de asemenea, subțiind scoarța terestră – dintr-o carieră din apropiere să fi contribuit la declanșarea cutremurului”, adaugă Jean-François Ritz. Cu toate acestea, este clar că amploarea sa este explicată de forțele tectonice.

„Deși aceste mici fenomene sunt cheia noii teorii, ele nu sunt singurele în joc. Deși sunt declanșatori ai cutremurului, este important să înțelegem că stresurile slabe acumulate – uneori de-a lungul a câteva milioane de ani – sunt cele care îl conduc”, adaugă Éric Calais.

 Fără un declanșator, aceste tensiuni rămân păstrate și nu ar avea loc niciun cutremur. La o scară de milioane sau chiar zeci de milioane de ani, mișcările plăcilor tectonice fluctuează: unele plăci își schimbă direcția, altele se rup sau se stabilizează... Aceste deformații străvechi pe care le suferă constituie acest „rezervor de tensiuni” distribuite pe placa tectonă. 

 „Observațiile noastre asupra falii care a generat cutremurul de la Le Teil sugerează că topirea gheții sau eroziunea pot genera, de asemenea, cutremure regulate, dar la frecvențe foarte lungi de ordine a 10.000 de ani”, subliniază, de asemenea, Jean-François Ritz. .

Faptul rămâne că cutremurele intraplate sunt puține, deci este dificil de cuantificat comportamentul lor. Cercetătorii le reproduc în simulări numerice, dar complicați să identificăm clar rolul fiecărui fenomen (tectonica, eroziunea, circulația fluidelor etc.). Impactul este semnificativ, așa cum descrie Éric Calais, „cu aceste cutremure speciale, este foarte complicat să se calculeze riscurile viitoare, mai ales că acestea pot apărea uneori o singură dată într-o anumită locație. Ne lipsesc indicatori obiectivi pentru a evalua viitoarea seismicitate intraplacă. 

În Franța, lucrările continuă în jurul cutremurului de la Le Teil în căutarea urmelor cutremure din trecut. „Putem presupune în mod rezonabil că falia în care a fost declanșat acest cutremur va rămâne calmă pentru o perioadă de timp, dar există alte erori în zonă”, conchide Jean-François Ritz. „Nu am nicio îndoială că o reevaluare a hazardului seismic regional va fi efectuată în câțiva ani, trebuie să lansăm mai multe cercetări și observații în acest domeniu și să nu revizuim ideile!”

De ce s-au produs cutremurele din Gorj

La mai bine de un an de la cutremurele care au zguduit Oltenia, specialiştii de la Institutul pentru Fizica Pământului au ajuns la concluzia că acestea au fost provocate de seismul de 7,8 grad din Turcia.

Specialiştii de la Institutul pentru Fizica Pământului vorbesc acum de două cauze: o locală, ca urmare a existenţei unor falii locale într-o zonă pretensionată din Carpaţi, şi o cauză externă, şi anume cutremurul de 7,8 din sudul Turciei, care a fost. , spun fizicienii, picătura care a umplut paharul și care a declanșat peste 4.100 de seism, în ultimul an, în zona Olteniei. 

Cel mai puternic cutremur a avut magnitudinea de 5,7 și a avut loc în februarie anul trecut, cu epicentrul în Gorj. Peste 100 de şcoli, biserici, blocuri, dar şi case au fost afectate atunci. Citește mai multe despre acest subiect AICI .