Printre cioburi, fragmente de locuințe și artefacte rare, cercetătorii speră să reconstituie viața comunităților care au locuit aici în urmă cu mii de ani.
Praf, peste tot praf...pe buze, pe gene, pe degete, căci, în câmp, la vreo 22 de kilometri de București, între cele două localități ilfovene, nu există nicio poartă, ci doar orizontul larg și o movilă ce ascunde istorii de mii de ani.
Istoria Bucureștilor de acum mii de ani, descoperită la doar câțiva kilometri. Ce s-a găsit?
Șantierul arheologic Glina–Bălăceanca nu e ușor de găsit, dacă nu știi exact unde să-l cauți. Niciun panou, nicio indicație oficială, ci doar un carton agățat de un stâlp, pe care cineva a scris cu markerul, grăbit: „SIT”.
Citește și: România pierde 4.000.000.000 lei din PNRR pe Autostrada Unirii. Contractele, semnate târziu
Sub cerul larg și gol, se ridică o movilă acoperită cu ciulini și buruieni uscate. E șantierul arheologic de la Glina–Bălăceanca, ceea ce a mai rămas în urma unor milenii de locuire neîntreruptă – de la neolitic, până în epoca bronzului. Acum, doar un copăcel verde, singuratic, stă de pază la poalele movilei, conform PROTV.
Ce este un „tell”
Pentru noi este o movilă, dar specialiştii îi spun „tell”. Denumirea vine din arabă și înseamnă un deal creat de-a lungul a mii de ani, prin suprapunerea continuă a așezărilor umane. Imaginați-vă că, atunci când o casă de chirpici se degrada, oamenii construiau o alta fără să-și mai bată capul să ducă molozul în altă parte.
Peste generații și secole, acest proces repetat a dus la înălțarea movilei cu straturi formate din resturi de locuințe, ziduri prăbușite, vetre, gropi de depozitare, fragmente de ceramică și alte artefacte. „Tell”-ul de la Glina-Bălăceanca are aproximativ trei metri de straturi succesive care provin de la trei culturi majore ale preistoriei românești.
Scurtă lecţie de istorie: culturile Boian, Gumelniţa şi Glina
În stratul cel mai adânc, arheologii au găsit artefacte ale culturii Boian, care a înflorit în perioada Neoliticului mijlociu şi târziu, aproximativ între 4500 şi 4200î.Hr. Oamenii acelor vremuri trăiau în așezări stabile, adesea pe movile create prin suprapunerea locuințelor de-a lungul timpului.
Erau meșteri în prelucrarea ceramicii şi creau vase cu pereți lustruiți, de culori închise, decorate cu motive spiralate.
Cultura Gumelnița a urmat culturii Boian și a reprezentat un apogeu al Eneoliticului (o perioadă de tranziţie între Epoca Pietrei şi Epoca Bronzului, când ustensilele din piatră şi cupru au circulat simultan), datând aproximativ între 4200 și 3900î.Hr.
Citește și: Cel mai scump drum judeţean din România, 73 milioane €, trebuie refăcut. Nu s-a respectat un aviz
Oamenii acestei culturi erau renumiți pentru arta lor sofisticată și pentru metalurgia avansată a cuprului. Ceramica era şi ea distinctivă, cu suprafețe vopsite negru sau cenușiu și decorațiuni geometrice.
Printre cele mai interesante descoperiri se numără figurine zoomorfe din lut ars, fragmente de figurine antropomorfe din os și un ac cu dublă volută, foarte bine conservat, care e deja la muzeu pentru restaurare.
Prof. Constantinescu spune, însă, că pe viitor cercetările se vor axa nu pe extragerea unor cantităţi uriaşe de obiecte, ci pe analiza condiţiilor de trai şi a alimentaţiei locuitorilor preistorici ai acestei movile şi pe publicarea rezultatelor.
