Interpol nu sprijină „vânătoarea“ lui Erdoğan. România este mult mai maleabilă

DE Petre Bădică | Actualizat: 08.02.2019 - 02:39

Interpol nu va coopera pentru prinderea cetățenilor turci considerați de Ankara „teroriștii lui Gülen“.

SHARE

În iulie 2016, în Turcia a avut loc o lovitură de stat eșuată. Evenimentul a fost folosit de președintele Recep Tayyip Erdoğan pentru a accelera epurarea și chiar arestarea simpatizanților clericului musulman Fethullah Gülen, acuzat că ar fi sprijinit lovitura de stat.

Regimul Erdoğan face presiuni pentru ca cetățenii turci acuzați că ar avea legături cu mișcarea Gülen, să fie extrădați.

„Nu vom uita ajutorul României la lovitura de stat din 15 iulie. Vom lua legătura strâns cu autorităţile române pentru a ne sprijini şi a face paşii necesari împotriva persoanelor şi instituţiilor din România care au legături cu Feto (Mișcarea Fethullah Gülen n.r.)“, a spus preşedintele Turciei la o întâlnire cu premierul Dăncilă. Aceasta nu a avut nicio reacție.

După opt luni de insistențe, în luna decembrie, Ministerul de Justiție de la București a cedat și a decis reținerea jurnalistului turc Kamil Demirkay, deși probele din dosarul de extrădare erau politice și „fabricate“ de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. 

Interpol refuză să coopereze cu Turcia pentru extrădarea simpatizanților lui Gülen. Nu și România

Un document arată că, acolo unde autoritățile de la București au fost cooperante, Interpol a refuzat colaborarea. Astfel, într-o cerere de extrădare a unui cetățean turc adresată Ministerului Justiției de la
București, se susține: „Vă rugăm să aveți în vedere faptul că Secretariatul General al Organizației Internaționale de Poliție Criminală – Interpol a interzis folosirea canalelor de comunicare Interpol pentru a relaționa în legătură cu orice problemă ce privește lovitura de stat eșuată din Turcia din anul 2016, întrucât contravine articolului 3 din Constituția acestei instituții. Măsurile instituite prin Articolul 3 al Constituției Interpol stipulează că Interpol nu poate interveni în problematici cu caracter politic, militar, religios sau rasial“. 

Cum se face umărirea

Newsweek România a scris, pe 8 iulie, că puterea politică de la Ankara a dat publicității „Decretul numărul 701“, care conținea numele a 11.000 de func­ționari turci din întreaga lume care urmau să fie expulzați în Turcia.

Singura lor „vină“ este aceea că ar simpatiza cu Mișcarea Hizmet a clericului musulman Fethullah Gülen, identificat de Recep Tayyip Erdoğan drept dușmanul său de moarte. Pe listă au apărut numele a doi cetățeni turci aflați pe teritoriul României și care au cerut azil politic.

Preș în fața turcilor

În primăvara anului 2017 am scris că cetățeanului turc Cesur Soner i-a fost reținut pașaportul în timp ce se îmbarca pe aeroportul Otopeni. Cererea de reținere a pașaportului a venit din partea
Ambasadei Turciei din București. La acea dată, în pofida oricăror uzanțe diplomatice, Ministerul Afacerilor Externe de la București s-a conformat „poruncii“ autorităților turce și a fost de acord să rețină pașaportul diplomatului turc.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.