Îngerul oamenilor săraci. A renunțat la cariera din București ca să ajute nevoiașii din Vaslui

DE Alex Darvari | Actualizat: 24.11.2022 - 16:44
România ajută - Foto: Facebook / Magda Savuica
România ajută - Foto: Facebook / Magda Savuica
România ajută - Foto: Facebook / Magda Savuica

Magda Săvuică are studii în drept şi jurnalism. Este fiică de pastor, și, în urmă cu mai mulți ani, avea o slujbă și o carieră promițătoare în publicitate și comunicare online. A decis, însă, să se mute la Vaslui pentru a ajuta copiii nevoiași.

SHARE

Schimbarea radicală s-a produs în anul 2011 când a ajuns alături de o echipă de voluntari în Negreşti, Vaslui. A fost momentul în care Magda Săvuică a înțeles că menirea ei este să ajute.

„Odată ajunși acolo am făcut cunoștință cu realitatea dură a satului românesc din Vaslui unde am descoperit sute de povești care ne-au mișcat până în adâncul ființei noastre”, spune Magda.

La început făcea naveta la București, dara cum s-a mutat la Negrești, o localitate din județul Vaslui de unde ajută copiii săraci din zonă.

Familia ei, un soțul și copilul îi sunt alături.

Magda a deschis și o pagină de FB și un portal de Internet unde scrie poveștile oamenilor greu încercați și unde orice poate dona pentru copiii nevoiași. 

Ce a motivat-o pe Magda?

„Cum să dormim liniștiți în patul nostru călduros de acasă, la câteva sute de kilometri distanță? De ce suntem noi binecuvântați cu mâncare și haine și tot ce ne dorim și alții mor de frig, de foame, de lipsă de speranță? Aceasta a fost motivația pentru care proiectul Dragoste desculță a pornit an de an și a strâns zeci de mii de euro, jucării, cadouri și mâncare pentru sute de familii din județul Vaslui.

Dar nu am fi putut face nimic din toate acestea fără contribuția atâtor oameni minunați, de pe toate continentele lumii și mai ales din România, care au înțeles că e mai ferice să dai decât să primești, că e mai ferice să iubești decât să fii iubit, care au hotărât să iubească cu fapta și cu speranța!”, scrie pe site-ul dragostedesculta.ro

Povestea copiilor înghețați

„Am profitat astazi de dezghet ca sa putem ajunge in satele pe care nu le-am putut accesa saptamanile astea cu zapada si mult inghet. Si a fost dezghet la propriu, curgeau apele pe mijlocul drumului de zici ca s-a dat drumul la robinet. Oh, minunata flescaiala! Si ce nasol e cand nu esti incaltat cum trebuie.

Pentru ca ne-a lipsit incaltamintea din darurile pe care le-am dus aici. Am dus in schimb haine, de mancare cate ceva si bani unde a fost cazul pentru urgente medicale sau lemne. A fost atmosfera frumoasa azi, copiii zambitori, adultii multumitori ca am razbit pana la ei, nu ne-a dat nimeni in cap ca am mers sa facem bine.

Am fost invitati in case. “Haideti, doamna, si la mine sa vedeti cum stau!”

Citește și: Destinul actriței după care lumea întorcea capul. Așteptată 30 ani, marea iubire moare în accident

Pe langa asta, frazele pe care le aud cel mai des sunt:

“Trebuie sa duc copilul la spital dar nu am bani de drum!”
“Nu l-am dus la scoala ca nu a avut cizme.”
Au copiii mancare? “Au, le-am facut alaltaieri o tocanita.”
“Nu mai aveti paturi sa ne invelim? Nu facem foc mereu, mai stam sub patura sa ne incalzim“, este una din cele 300 de „povești”.

Citește și: VIDEO Bulgaria închiriază avioane de luptă second-hand din Franța și Suedia. MIG 29 e „inutil”

Tanti Maria respiră sub plapumă

„La minus multe grade celsius si o ninsoare viscolita am ajuns la spitalul din Negresti, loc in care acum locuiesc mai multe persoane in foste saloane.

Ne plangeam de frig si de picioare inghetate in timp ce asteptam sa vina acasa unul dintre oamenii pe care voiam sa-i ajutam, Fluturas. Auzisem ca doarme pe jos pe o plapuma veche si ne-am dus sa ii lasam o saltea.

Cat asteptam acolo, ne-am gandit sa trecem si pe la tanti Maria. Am gasit-o sub 3 plapumi tremurand de frig, la 72 de ani nu avea pe cine sa puna sa ii faca focul si nici lemne nu mai avea. Soba nu dadea semne ca mai fusese folosita de mult.

“Asta nu mai e viata!”

Gheorghita din echipa noastra a crapat un placaj gasit in zona si i-a facut focul sa se incalzeasca.

Din motive doar de ea stiute nu vrea sa mearga la azil, asa ca o putem ajuta doar cu lemne si mancare cand putem. Dar ma apuca o durere de oase cand ma gandesc cum rezista corpul ala la atata frig si lipsa de mancare…ca sa nu mai zic de afectiune si dragoste din partea celor “dragi” care ii dau in cap la propriu in loc sa ii fie de ajutor.

Am fost si pe la Teodora pe acasa sa ne bucuram ochii de zambete de copii iar pe seara am iesit la sanius cu echipa.

Imi vine in cap o vorba vazuta pe facebook pe undeva, ca Daca iti faci curaj sa iesi pe afara, ceva minunat ti se va intampla oricum.

Nu stiu daca “minunat” e termenul, dar iarna in loc de vesnica caldurica ar fi bine sa mai alegem si iesitul din barlog. Cineva, undeva, s-ar baga la caldurica dar n-are bani sa isi plateasca lemnele sau n-are soba buna”, e o altă realitate..

Pentru mai multe fapte bune AICI

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te