Coletul, în care oficial se afla mobilier, era plin de solzi de pangolin, un mamifer pe cale de dispariție. 1,2 tone de solzi, expediați din Republica Democrată Congo.
O astfel de livrare valorează 3 milioane de euro în China, unde produsul este folosit în medicina tradițională. Atunci de ce se îndrepta spre România?
Rolul Europei de Est în comerțul ilegal cu animale sălbatice a fost puțin investigat. Percepția generală este că traficul reprezintă mai mult o problemă a Occidentului, unde s-au făcut multe confiscări de anvergură.
Dar specialiștii de mediu cred că braconieri au găsit calea de a evita controalele mutând fauna sălbatică prin țările est-europene, unde aplicarea legilor este mai puțin strictă.
Jurnaliștii de investigație de la Oxpeckers-Africa de Sud și Earth Journalism Network au dezvoltat o platformă online numită #WildEye, care a pus pe hartă confiscările, arestările, urmărirea penală și condamnările legate de comerțul ilegal cu animale sălbatice.
Ultimele date de pe platformă, la care am contribuit, arată clar că Europa de Est este o regiune importantă pentru traficanții de animale sălbatice. Asta dacă judecăm numai date oficiale, căci multe alte tranzacții rămân sub radarul autorităților.
Unul dintre instrumentele principale pentru reglementarea comerțului cu animale sălbatice este Convenția privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție (CITES), care interzice toate schimburile comerciale cu anumite specii și restricționează puternic comerțul cu altele. Majoritatea țărilor sunt parte la tratat.
În fiecare an, statele membre ale UE raportează confiscări făcute în baza CITES într-o bază de date centrală. O analiză a datelor din 2018, publicată de Comisia Europeană, a relevat faptul că autoritățile europene au confiscat speciile listate CITES de peste 6.000 de ori în acel an.
Iată câteva date clare: au fost confiscate 2.825 de bucăți de fildeș de elefant, care cântăreau în total 145 kg, 1.135 de păsări vii; 2.311 reptile vii și mii de alte obiecte derivate din viața sălbatică.
Fildeșul de elefant a fost sechestrat pe Aeroportul Heathrow din Londra, în drum din Nigeria spre China. Foto: UK Home Office / Creative Commons
Raportul a dezvăluit că Europa este într-adevăr o piață majoră, un hub de tranzit și o regiune sursă pentru produsele sălbatice ilegale.
Dar 79% din confiscări au fost făcute de doar cinci țări din Europa de Vest - Franța, Germania, Regatul Unit, Spania și Olanda.
În timp ce Franța a avut cel mai mare număr de confiscari, 1.256, țările din Europa de Est nu au făcut aproape deloc raportări. Slovenia a raportat 9 incidente, iar Slovacia opt. Bulgaria a raportat 5, iar România doar 5, și acestea în afara datei de raportare.
Există diverse motive posibile pentru diferențele Est-Vest. Europa de Vest are mai multe legături economice și culturale cu Africa, sursa majorității produselor listate CITES.
De asemenea, are mult mai multe aeroporturi și porturi mari, cu legături directe cu Africa. Europa de Vest are, de asemenea, o populație mai mare cu origini asiatice, unii creând cerere pentru produse CITES, cum ar fi medicamentele fabricate cu coarne de rinocer.
Investigațiile jurnalistice arată că este, de asemenea, posibil ca distribuția neuniformă a confiscărilor să reflecte aplicarea mai activă a legii în țările Europei de Vest și că multe cazuri de trafic ilegal de animale sălbatice din Europa de Est sunt pur și simplu nedetectate.
Noile date #WildEye sugerează cu siguranță acest lucru. Se dezvăluie faptul că animalele sălbatice de mare valoare și produsele sălbatice călătoresc prin Europa de Est în drum spre piețe mai profitabile.
Expediția de pangolini congolezi care se îndreptau spre România era, de exemplu, menită să fie trimisă mai departe în Asia.
Securizările făcute de ofițerii vamali din alte țări confirmă faptul că România este o sursă de produse ilegale pentru animale sălbatice.
La sfârșitul anului 2018, oficialii din Thailanda au găsit 700 kg de anghile de sticlă europene (popular numiți peștii de sticlă), specii aflate în pericol critic, care au fost expediate ilegal din România pe un zbor comercial.
Anghilele aveau o valoare pe piață neagră de peste un milion de euro. Cu toate acestea, nimeni din România nu a fost acuzat sau arestat în legătură cu această crimă, iar Poliția de Frontieră Română nu a făcut niciun comentariu public asupra cazului.
În fiecare an, un număr mare de anghile de sticlă pe cale de dispariție critică sunt contrabandate din Europa până în Asia. Comerțul ilegal valorează milioane de euro. Foto Uwe Kils / Creative Commons
În alt caz, în 2017, un grup de italieni au reușit să contrabandeze 1.119 de păsări pe care le-au vânat ilegal în România.
Le-au transportat într-un zbor spre țara lor. Au împachetat păsările împreună cu pachete de gheață pentru a rezista carnea în condiții bune. Contrabandiștii au fost prinși abia când autoritățile italiene de pe aeroportul Orio al Serio le-au verificat bagajele.
România a întârziat raportările
Aceste cazuri arată că România este atât o sursă de produse ilegale pentru animale sălbatice, cât și zonă intermediară pentru mărfurile traficate din alte țări sursă către piețele lucrative din Asia.
În 2018, de exemplu, România a fost singurul stat membru al UE care a ratat termenul limită pentru raportarea confiscărilor în baza de date centrală a UE.
Raportul intârziat al României menționa doar două cazuri - confiscarea a două trofee de cerbi de către vamă la Cluj-Napoca și pangolele congoleze confiscate în Turcia în drum spre România.
Cu toate acestea, atunci când am solicitat Inspectoratului General al Poliției de Frontieră informații despre toate confiscările cu produse sălbatice făcute în perioada 2018-2020, am primit ca răspuns faptul că „nu au fost înregistrate astfel de cazuri.”
Când am întrebat de ce România are o rată atât de scăzută de confiscări, Inspectoratul Generalul a refuzat să răspundă.
Lucrătorii vamali, slab pregătiți
Cristina Muntean, de la WWF-România, spune că lucrătorii vamali au nevoie de mai multă pregătire care să-i ajute să depisteze crimele faunei sălbatice, în parte, deoarece părțile din plante și animale nu sunt întotdeauna ușor de identificat.
„Cursurile CITES sunt desigur necesare, dar nu sunt nesemnificative, colaborarea cu specialiști pentru identificarea speciilor și sancțiuni mai severe pentru cei care se ocupă de acest tip de trafic.”
Noile date #WildEye arată că și alte țări din Europa de Est sunt surse importante, piețe sau rute de contrabandă pentru produse ilegale de animale sălbatice.
Datele dezvăluie un punct fierbinte de trafic la granița dintre Ucraina și Polonia.
În 2018 și 2019 au fost înregistrate 91 de incidente (în mare parte confiscări, dar și câteva arestări) care au implicat ambele țări. Numeroasele specii confiscate includ tigri vii, fildeș de elefant, caviar, tarantule și șerpi vii, papagali și corali.
Marea majoritate a produselor provin din Ucraina și au fost detectate de autoritățile poloneze peste graniță în Rzeszów.
Polonia poate, România nu
Existența acestui hotspot face și mai curioasă lipsa confiscărilor în România, deoarece si România, frontieră cu Ucraina, însă, nu a rapotat niciun incident.
Este remarcabil atunci că autoritățile poloneze pot face zeci de confiscări la frontiera cu Ucraina într-un singur an, în timp ce România nu a făcut nici macar o singură confiscare peste graniță în trei ani.
Mergând mai departe, spre est, Rusia prezintă, de asemenea, o proeminență în noile date. Câteva exemple evidențiază natura problemei.
În august 2018, coarnele de rinocer alb au fost confiscate pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova din bagajele de mână ale unui cetățean rus, în vârstă de 61 de ani, care sosea din Vilnius, Lituania. El a fost arestat.
În noiembrie 2018, autoritățile ruse au confiscat o tonă de caviar din două reședințe din orașul Komsomolsk-on-Amur și au arestat doi suspecți. În septembrie2019, autoritățile indoneziene din Bali au prins un bărbat rus care încerca să contrabandeze un urangutan viu în vârstă de doi ani, în bagajele sale, într-un zbor spre Vladivostok.
În iunie 2019, ofițerii vamali ruși au descoperit 4.100 de broaște țestoase din Asia Centrală într-un camion care trece frontiera din Kazahstan. Foto: Organizația Vamală Mondială
Și în octombrie 2019, oficialii din Belarus au împiedicat 10 tigrii vii să intre în țară din Polonia, în drum spre Italia, spre o grădină zoologică fără licență din Republica Rusă Dagestan.
Unii experți cred că animalele ar fi putut fi destinate piețelor de medicamente din Asia. Tigrii se aflau în cuști mici în spatele vehiculelor folosite pentru transportul cailor și bovinelor. Au fost confiscate și sunt acum în grădini zoologice din Polonia și Spania.
Aceste cazuri sunt doar cateva dintre sutele de cazuri din opt țări din Europa de Est care apar acum pe harta #WildEye.
Împreună, aceste cazuri și poveștile din spatele lor arată o imagine sumbră a dimensiunii traficului, a lipsei aplicării legii, a pedepselor mici și a câtorva condamnări. Pe baza a ceea ce știm despre modul în care funcționează comerțul ilegal de animale sălbatice, este probabil ca multe dintre aceste cazuri să fie legate de criminalitatea organizată și că unele ar fi fost chiar facilitate de către oficialii corupți.
Dar aceste cazuri sunt doar vârful aisbergului.
Potrivit Interpol, doar 10-15% din produsele ilegale de animale sălbatice care tranzitează toată Europa sunt confiscate. Așadar, este posibil ca, undeva în Europa de Est, în această seară, să existe un alt container de transport care ascunde solzi de pangolină, o altă valiză plină de anghile care așteaptă să zboare spre est și un alt tigru în cușcă fiind condus pe un drum întunecat spre uitare.
_____________________
Această investigație a fost produsă cu sprijinul rețelei Internews Earth Journalism.
_____________________
