Însă și în 2020, în perioada pandemiei, rezultatele au fost catastrofale.
Potrivit unui răspuns transmis de ANAF la o solicitare Newsweek România, în ultimii trei ani și jumătate, ANAF nu a reușit să recupereze decât circa 85 de milioane de euro (aproximativ 400 de milioane de lei), în total, în condițiile în care doar trei mari dosare de corupție - ICA, Carom sau dosarul Transferurilor - au adus un prejudiciu total de 140,5 milioane euro, prejudiciu stabilit de instanță și care trebuia recuperat.
Doar în dosarul ICA/ Dan Voiculescu, dintr-un prejudiciu de circa 60 de milioane de euro, ANAF a recuperat sub nouă milioane de euro, până la 7 iulie 2020.
Iată cum a evoluat, în regimul Dragnea și în primele luni ale guvernării PNL, activitatea de recuperare a prejudiciilor în toate dosarele finalizate cu condamnări definitive și în care judecătorii au dispus executarea silită:
2017: 158.774.090 lei
2018: 97.814.467 lei
2019: 135.262.198 lei
2020, primele șase luni: 27.278.704 lei
Pentru comparație, iată cum au evoluat sumele care trebuiau recuperate, doar în dosarele de corupție, instrumentate de DNA, potrivit rapoartelor anuale ale acestei instituții.
2017: 729.339.670 lei
2018: 355.242.440 lei
2019: 566.387.195 lei
În 2016, președintele ANAF, Dragoș Doroș, spunea că ANAF are de recuperat, din executări silite, opt miliarde de lei. Între 2017 și 30 iunie 2020, ANAF a recuperat, deci, circa 5%.
În 2018, fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, susținea că ANAF recuperează doar 10-11% din prejudicii. “Din 2013, în ultimii cinci ani, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri și valori de 2 miliarde de euro. Au rămas definitive 999 hotărâri judecătorești în care instanțele s-au pronunțat pentru confiscare de bunuri de peste un miliard de euro. Vorbim de un miliard de euro care trebuie să intre în bugetul statului. Mai departe este atribuția organelor financiare. Urmăream procentul de executare efectivă, era de 10-11 la sută. Dar haideți să ne imaginăm ce se putea face în România cu un miliard de euro“, explica ea.
În cadrul Direcției Operative de Executare Silită (DOES) din cadrul ANAF lucrează 90 de persoane, alți 146 angajați ocupându-se de valorificarea bunurilor deja intrate în valoarea statului. O direcție specială pentru executări silite a fost înființată abia la finalul anului 2015, în guvernarea Cioloș.
