Era digitală, cel mai mare pericol pentru copii. Ce pot face părinții în fața riscurilor online
Copiii petrec tot mai mult timp în mediul virtual, iar riscurile asociate, de la hărțuire cibernetică la expunerea la conținut dăunător, cresc constant în ultima vreme. Părinții se află acum în fața unor decizii cruciale în ceea ce privește siguranța online a minorilor.
Timpul petrecut de copii în mediul virtual a atins un nivel record, iar pericolele din spațiul digital sunt tot mai diverse în 2025. De la hărțuire cibernetică și fraude online, până la expunerea la conținut violent sau sexual, riscurile la care sunt supuși minorii s-au înmulțit semnificativ.
Pentru părinți, dilema nu mai este dacă trebuie să intervină, ci cum pot face acest lucru eficient, fără a limita complet libertatea copiilor.
Era digitală, cel mai mare pericol pentru copii. Ce pot face părinții în fața riscurilor online
Potrivit Poliției Române, majoritatea elevilor cu vârste între 10 și 18 ani folosesc internetul zilnic, iar mulți dintre ei navighează fără supraveghere. Această independență digitală precoce crește vulnerabilitatea în fața infractorilor cibernetici și a conținutului neadecvat, scrie Euractiv.
În România, autoritățile au făcut un pas important prin adoptarea unei legi care ar introduce conceptul de „maturitate digitală” la vârsta de 16 ani.
Citește și: Hackerii ruşi sunt cei care au atacat site-urile din România. Cum se numeşte gruparea?
Practic, până la această vârstă, minorii pot crea conturi pe rețele sociale sau alte platforme online doar cu acordul explicit și verificabil al părinților.
Legea oferă, totodată, posibilitatea ca părinții să solicite restricționarea conturilor sau ștergerea conținutului dăunător, oferindu-le un instrument legal real pentru protecția online a copiilor.
La nivelul Uniunii Europene, se discută un cadru similar. Propunerile aflate în Parlamentul European vizează o vârstă digitală minimă de 16 ani pentru accesul liber la rețele sociale și platforme bazate pe inteligență artificială, chiar dacă Regulamentul GDPR permite o limită mai scăzută, de 13 ani.
Citește și: „Cadouri otrăvite” pe YouTube și Google. Noua escrocherie prin care hackerii îți fura banii din cont
Aceste reglementări obligă platformele să introducă filtre de vârstă și măsuri mai stricte de protejare a datelor minorilor, potrivit publicației Euractiv.
Ce pot face părinții
Totuși, dincolo de legislație, specialiștii atrag atenția că dialogul și educația rămân cele mai eficiente metode de protecție. Părinții pot folosi instrumente de control parental pentru a seta limite de timp, a filtra conținutul accesat și a monitoriza activitatea online, mai ales în cazul copiilor mici.
O altă măsură practică este plasarea calculatorului într-o cameră comună, unde copilul poate fi supravegheat discret.
Mai mult, este recomandat ca părinții să stabilească împreună cu cei mici reguli clare de utilizare a internetului, bazate pe încredere și responsabilitate. Scopul nu este controlul excesiv, ci crearea unui mediu digital sigur și echilibrat.
Infractorii cibernetici și hărțuitorii online profită de naivitatea și izolarea copiilor, de aceea comunicarea deschisă este cea mai bună metodă de prevenire.
Astfel, părinții trebuie să fie percepuți drept confidenți, nu judecători, astfel încât cei mici să se simtă în siguranță atunci când cer ajutor.
