Fostul demnitar PSD este de părere că, mai degrabă decât o lovitură de stat din partea Rusiei, regimul de la Chișinău se confruntă cu o criză politică internă provocată de situația socio-economică și folosește tema amenințării de la Moscova pentru a recâștiga simpatia oamenilor.
Același argument l-a adus și Rusia, care a transmis prin vocea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe că președinta Republicii Moldova a preluat tema unei tentative de destabilizare a țării pentru a distrage atenția cetățenilor moldoveni de la problemele interne.
„PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate - n.r.) a pierdut foarte mult în ultima perioadă prin suprapunerea crizelor și cred că se încearcă în Republica Moldova, în acest moment, o revigorare a simpatiei politice pentru partidul proeuropean al Maiei Sandu, pentru echipa ei”, a declarat fostul ministru al Apărării, vasile Dîncu, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Vasile Dîncu nu crede în varianta unui plan al Rusiei de a răsturna regimul de la Chișinău printr-o lovitură de stat, așa cum au indicat serviciile secrete ucrainene, ci mai degrabă în încercarea președintei Maia Sandu de a recâștiga simpatia electoratului, erodată din cauza crizei economice pe care o traversează țara.
„Nu cred că este vorba de un pericol iminent din partea Rusiei, chiar dacă Rusia vociferează din când în când împotriva Republicii Moldova, dar influența Rusiei în Republica Moldova este foarte mare, este consistentă și cred că nu au nevoie de lovituri de stat sau de alte elemente pentru asta.
Citeşte şi: Ministerul Finanțelor a împrumutat peste 1,39 miliarde de lei de la bănci prin obligaţiuni de stat
În schimb, cred că sacrificarea premierului Gavrilița și aducerea unui om apropiat mediilor de securitate este până la urmă o interpretare a următoarei partituri: Gavrilița era un om de business, un om care a lucrat în organismele internaționale, era apropiată de mediile economice, nu ne-a reușit foarte bine, pentru că nu avem resurse destule, și atunci mergem pe partitura securității.
Avem și un pericol pe care ni l-au revelat vecinii noștri ucraineni, ne-au dat și niște date despre asta, și atunci punem un om puternic, care ne asigură securitatea, mai degrabă decât dezvoltarea. Eu cred că este un pariu pe care Maia Sandu îl face cu mediul politic de acolo, sper să câștige.
Citește și: Erdogan, adus la putere de cutremurul din 1999. „Gemenele” din 2023 îl clatină de la temelie
Să sperăm că acest nou premier va reuși să relanseze cumva acțiunea guvernamentală proeuropeană a Maiei Sandu și Moldova să meargă în continuare pe traseul eruopean pe care a pornit și care ar fi într-adevăr salvarea pentru Republica Moldova. Dacă nu reușește cu această mișcare politică, atunci pentru Republica Moldova va fi un adevărat dezastru”, a mai spus Vasile Dîncu pentru Europa Liberă.
Ministrul Vasile Dîncu a provocat reacţii dure pe scena politică după ce a afirmat că negocierile reprezintă singura şansă pentru încheierea războiului din Ucraina.
„Războiul va mai continua şi singura şansă pe care ar putea să o aibă Ucraina şi mai ales sfârşitul războiului, singura şansă a păcii poate să fie negocierea, negocierea cu Rusia.
Sigur, e vorba de o negociere complexă, în care, aşa cum au lansat în acest moment ucrainenii, un document politic pentru toate ţările europene şi pentru NATO, un document care încearcă să dea garanţii de securitate pentru Ucraina pentru viitor. Este vorba până la modul negociere internaţională.
Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia sigură. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, pentru că clasa politică din Ucraina, în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume, ar fi o sinucidere curată în politică să îşi asume pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă, de teritorii, ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a declarat Vasile Dîncu, la Prima TV.
Ulterior el a fost silit să-și dea demisia din funcția de ministru al Apărării, după ce a fost criticat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă.
