Sancționați au fost transportatorii n cunoscutul producător de mobilier a fost acuzat că exploatează lemnul fără să țină cont de zonele protejate, de habitate sau de programele de regenerare silvică n reprezentanții grupului au respins acuzațiile.
Descindere a Gărzii Forestiere în pădurile IKEA. S-au dat amenzi, dar nu s-a găsit nimic în neregulă
Cu două săptămâni în urmă, un raport realizat de două organizații non-guvernamentale acuza grupul de firme IKEA că exploatează pădurile pe care le deține în România fără să facă deosebire între copacii care se află în zonele protejate și cei din zonele de unde poate fi recoltată masă lemnoasă.
Astfel, doar puțin peste 1 la sută din cele peste 51 de mii de hectare pe care IKEA le deține în România prin franciza sa Ingka Investments se află în regim de protecție strictă (management fără intervenţie). Încă 8,25 la sută se află în regim de protecție parțială, arată raportul realizat de Fundația Agent Green și de ong-ul elvețian Bruno Manser Fonds.
Documentul care însumează 64 de pagini conchide că, „printr-un model constant de exploatare forestieră distructivă și presupus ilegală, IKEA contribuie la degradarea rapidă a pădurilor din România, în special a pădurilor seculare. Acest lucru contribuie, de asemenea, la compromiterea îndeplinirii de către România a obiectivelor UE privind protecția naturii și a climei”.
Unul dintre exemplele menționate în raport este din Pădurea Floreanu-Frumușica-Ciurea, care se întinde pe teritoriul administrativ al mai multor comune, cea mai mare parte fiind în Popești și Mădârjac. Lotul deținut aici de IKEA măsoară 2923,2 hectare, însă în toată pădurea (aproape 19 mii de hectare) nu există zone de protecție strictă, notează autorii studiului.
„În ciuda statutului său de protecție Natura 2000, nici măcar un hectar din această pădure nu este strict protejat. Mai îngrijorător este faptul că 99,5 la sută din această suprafață se află sub un regim de producție intensivă de lemn”, se arată în raportul care invocă un număr prea mare de intervenții permise, tăieri la ras în jurul ochiurilor de apă, habitate și specii vulnerabile afectate, încălcări ale sistemului SUMAL de trasabilitate a lemnului, degradarea solului și deteriorarea arborilor care nu fac obiectul exploatării forestiere.
Citește mai multe pe Ziarul de Iași.
