Pe teritoriul României trăiesc aproximativ 6.000 de urși, dar numărul lor nu este cunoscut exact. La sfârșitul lunii aprilie, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a anunțat că supune dezbaterii publice Ordinul privind condiţiile de acordare a derogărilor de la statutul de protecţie pentru speciile de urs şi lup.
În același timp, a fost anunțat și un studiu care să arate o estimare mult mai exactă a populaţiei de urşi din România, precum şi o estimare a evoluţiei acesteia.
„Toate cifrele pe care le avem astăzi sunt mai degrabă estimări ale frecvenţei urşilor în pădure. Avem 30 de judeţe în care ursul brun există. Cu toate astea, ne lipseşte o hartă a celor mai vulnerabile comunităţi din România la atacurile carnivorelor mari. Doar un studiu bine elaborat poate sta la baza unei politici corecte de mediu, care să împace cele două obiective: protecţia speciei şi siguranţa populaţiei”, a declarat atunci Costel Alexe, ministrul Mediului.
Deși este o specie protejată prin lege, în unele cazuri ursul poate fi vânat: atunci când ajunge într-un teritoriu locuit de oameni și când devine periculos.
Vânătoarea la urs se poate practica numai în baza derogărilor anuale care se obțin de la Ministerul Mediului, iar pentru obținerea unei autorizații se achită o sumă de bani - 10.000 de lei, plus o sumă variabilă în funcție de „evaluarea trofeului”.
Ministerul Mediului a aprobat, luna aceasta, derogările pentru urși. Astfel, 106 exemplare pot fi recoltate (ucise), iar 18 vor fi relocate (mutate din zone unde pot intra în contact cu oameni în zone unde sunt în siguranță). (Vezi aici lista completă).
Urșii au fost hrăniți de oameni și s-au obișnuit așa
„Derogările acestea sunt făcute pentru urșii problemă, care intră în localități. De obicei se fac recoltări, dar asta înseamnă că muți muți problema dintr-o parte în alta.
Inițial, Ministerul Mediului dădea cote de vânătoare tuturor dar după o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind lupul, s-a schimbat modul cum pot fi împușcate animalele protejate. Nu este voie decât dacă se respectă cinci condiții”, a explicat pentru Newsweek România Mihai Pop, de la Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice.
Acesta a precizat că sistemul relocării nu e cel mai bun și pentru că România nu știe exact câți urși trăiesc pe teritoriul său.
„Cel mai bine ar fi să știm câți urși avem, să vedem ce înseamnă habitatul, cât s-a degradat. Nu știm cât, nu știm unde. Dacă am fi fost o țară cu populație mică de urs, ar fi fost o problemă. Dar în România, urșii au fost hrăniți de oameni pentru vânătoare, așa era procedura, și atunci s-au înmulțumit exagerat. A fost gestionată ca o ramură economică. După ce am intrat în e UE, s-a schimbat abordarea socială și morală, dar urșii au continuat să se înmulțească”, a precizat Mihai Pop.
Din acest motiv a crescut numărul de situații în care urșii vin să se hrănească în localități, punând în pericol comunitățile locale.
Oprișan aleargă după iepuri
Ministerul Mediul a dat derogare pentru recoltarea a doi urși din Vrancea. Cum cel mai cunoscut vânător al județului este chiar Marian Oprișan, l-am sunat pentru a-l întreba dacă e interesat de unul dintre cele două „trofee”.
„Nu vânez urși. Consider că, deși România are peste 6000 de urși, este un animal rar și nu cred că e cazul să-l vânăm”, a răspuns președintele Consiliului Județean Vrancea.
Acesta a precizat încă că în situații speciale, când devin un pericol pentru localități și pentru oameni, uciderea urșilor e o soluție.
„Iar în Vrancea au început să se plimbe pe străzi tot mai des, cred că de când au fost relocați din alte părți. Înainte nu aveam problemele astea, doar vreun cioban prin munți, dar nu coborau. În schimb, în ultima vreme îi vedem tot mai des, căci urșii sunt tot mai obșinuiți cu oamenii”, a menționat Marian Oprișan, care a declarat că lui îi place să vâneze iepuri și mistreți.
UDMR vrea mai multe trofee de urs
Ministerul Mediului a propus ca anul să se dea maximu 140 de derogări pentru ursul brun, simplificând procedura pentru intervențiile de urgență.
Senatorul UDMR de Covasna, Fejér László-Ödon, a solicitat în mai reprezentanţilor Ministerului Mediului să acorde derogare pentru „recoltarea preventivă” a 520 de urşi, arătând că aceste animale, care s-au înmulţit foarte mult, pun în pericol vieţile oamenilor şi provoacă numeroase pagube materiale.
