În popor se spune că „dacă nu tai porcul la Ignat, nu-i mai merge bine”, „după Ignat, porcul slăbeşte”. Cine nu taie porcul în această zi, i-l mânâncă lupul în cocină.
Există, însă, sate în care porcul este tăiat a doua zi de Crăciun – precum în Vâlcea, Bacău, Prahova – sau a treia zi – Dâmboviţa, conform unor interdicţii privind consumul cărnii de porc în post.
Ansamblul ritual al tăierii porcului este încheiat prin masa comună, numită „pomana porcului”.
Citește și: Vouchere 2023 pentru porc de Crăciun. Câți bani pot primi crescătorii de la stat
În ziua de Ignat nu se lucrează, se taie porcul şi se crede că cine nu are porc gras de Crăciun şi cuţit în vremea pepenilor, nu a cunoscut fericirea.
La tăierea porcului nu trebuie să fie de faţă oameni miloşi, întrucât porcul va muri greu şi carnea lui nu va mai fi bună.
Femeile pisează grâu ca sa aibă de împărțit la Crăciun. Se fac un fel de turte, „Cârpele Domnului”, cu miere și nuci care se mănâncă în ajunul Crăciunului. Gospodinele nu lipesc, nu cos, nu taie cu foarfeca pentru ca porcii să nu râme în bătătură sau să rupă rufele peste an. Hainele cusute în această zi vor da junghiuri celui care le poartă.
În ziua lui Ignat e bine să vezi sânge, ca să fii ferit de boli. Cine nu are porc trebuie să taie măcar o găină.
Copiii se mânjesc cu sânge de porc pe frunte ca să fie rumeni și sănătoși tot anul.
De ce tăiau dacii porcii de Ignat
În religia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinitățiii întunericului, care slăbea Soarele în cea mai scurtă zi a anului, Solstițiul de iarnă.
Pentru a veni în ajutorul Soarelui oamenii sacrificau porci și-l hrăneau spre întărire cu carne. După aceea ziua începea să crească și Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii și a vieții (poate de aceea Iisus a fost vestit Magilor de o stea).
În zilele noastre tăierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participă de obicei toți membrii ei, fiecăruia putându-i-se da ceva util de făcut. Bărbații se ocupă de treaba cea mai plină de simboluri, care implică înjunghiatul propriu-zis și pârlitul porcului cu paie strânse de peste an.
Se obisnuiește ca, după ce este gata de pârlit, să se pună un țol peste porc și să se suie pe el cei mici și să se veselească ca să fie mâncat porcul cu poftă.
Tot atunci se ia bășica porcului și se pun grăunțe în ea, după care se pune la uscat. Se zice că după câtă gălăgie face bășica, atâta veselie și bucurie în casă va fi.
Citește și: Cât costă carnea de porc pentru Crăciun? Câți bani scoți pentru 1 kg de șorici?
Femeia, de obicei, se ocupă de împărțirea cărnii pe categorii, după ce bărbatul face semnul crucii din cuțit pe fruntea animalului, zice Doamne ajută să-l mâncăm sănătoși și termină de tranșat porcul.
Se dă deoparte carne pentru cârnați, caltaboși, tobă, pentru friptura de la pomana porcului și până și picioarele care se folosesc pentru piftie.
Se zice că românul știe să folosească fiecare componentă a porcului mai mult ca orice nație din lume care consumă astfel de carne.
Începând de la delicioasele urechi și coada, mâncate de obicei de copii, la macra curată și slănina pusă la afumat până la intestinele folosite pentru a fi umplute cu carnea proaspătă, totul este folosit de gospodina casei pentru bucatele din care toți vor degusta la masa din ziua Nașterii Domnului.
Toți trebuie să se veselească și să cinstească cu vin în jurul porcului ca să fie mâncat cu plăcere până la ultima bucată, scrie alba 24.
Cine este Sfântul Ignatie
Pe 20 decembrie este prăznuit Sfântul Ignatie Teoforul. Creștinii spun că Ignatie a fost sirian de origine și că, înainte de convertirea sa la creștinism, ar fi fost păgân. Sfântul era, de asemenea, un mare persecutor al creștinilor.
Se spune că Ignatie Teoforul a fost episcop de Antiohia, al doilea sau al treilea în succesiune la scaunul episcopal așa cum susțin Eusebiu, Origen și Ieronim.
Ignatie Teoforul a murit într-un mod cumplit.
El a fost arestat, împreună cu alți creștini, în timpul persecuției din Antiohia și pedepsit cu moartea prin aruncare la fiare în amfiteatrul de la Roma.
