„Se cuvin câteva precizări legate de bugetul Sănătății.
Bugetul Sănătății este format din două mari componente, ambele cu subcomponente:
- Bugetul Ministerului Sănătății (MS)
- Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) – bugetul Casei Național de Asigurări de Sănătate (CNAS).
FNUASS este subvenționat în fiecare an cu sume de la bugetul de stat prin intermediul bugetului MS, astfel că aceste sume apar atât la capitolul cheltuieli al MS, cât și la capitolul venituri al CNAS. Așadar, bugetul real al MS este ceea ce rămâne după aceste transferuri de echilibrare.
Spre exemplu, în 2020 aceste transferuri au fost de 9,2 mld lei (an pandemic) comparativ cu 2019 – 5,4 mld lei și cu previziunile pentru 2021 – 6 mld lei. (fig. 1).
Astfel, bugetul real al MS în 2021 este în fapt cu 750 milioane lei mai mare decât în 2020 (cu aprox 7%) și cu 2,2 mld mai mare decât în 2019 (creștere de 24,3%).
Mai mult, capitolul Sănătate din bugetul CNAS – ceea ce rămâne după decontarea concediilor medicale, de carantină, îndemnizațiilor de sarcină, lăuzie, îngrijire copil – adică cheltuiala efectivă pentru servicii de sănătate este cu 400 de milioane mai mare în 2021 față de 2020 și cu 3 mld de lei mai mare decât în 2019. (fig. 2).
În figura 3 este reprezentat bugetul sănătății (bugetul real al MS + capitolul Sănătate al CNAS).
În realitate bugetul MS cât și cel al CNAS cresc în 2021 comparativ cu 2020 și sunt semnificativ mai mari comparativ cu 2019.
Creșteri de:
- 6% pentru Medicina Primară;
- 25% pentru Ambulatoriile de specialitate;
- 8% pentru paraclinic;
- 1% pentru spitale.
Se mai cuvine să precizăm că pentru Sănătate vor mai fi disponibili în următorul exercițiu financiar, încă 4,07 mld euro prin Programul Operațional Sănătate și 1,85 mld euro prin PNRR (29% din pilonul 2 al PNRR) și sume semnificative prin programele EU4Health și Horizon”, a explicat medicul Adrian Wiener, actual deputat USR-PLUS.
Citește și: Cîțu: E un fake news să spui că bugetul pentru 2021 e mai mic
