Dumitru Buricea, liderul interlopilor din Brăilița, în vârstă de 73 de ani, a suferit un accident vascular, fiind transportat de urgență la București, însă nu a supraviețuit.
Buricea s-a impus în lumea interlopă a Brăilei în anii '90 - 2000, în zona Brăilița. Locul lui a fost preluat de fiul său, Marian Buricea, un cunoscut la polițiștilor.
Dumitru Buricea a avut și indemnizație de revoluționar, numărându-se printre interlopii din Brăila care au obţinut statutul de "luptător cu rol determinant" în Revoluţia din decembrie 89.
Buricea şi Titel Crăcănatu sunt două exemple în acest sens.
Infracțiunile clanului Buricea
Gruparea infracţională condusă de Buricea care făcea avere din exploatarea sexuală a unor tinere naive, încă din anul 2012, intra în atenția DIICOT în 2017.
Citește și: VIDEO Cum a trișat Victor Pițurcă la cazino și a câștigat 170.000 de euro
Gruparea a fost destructurată în data de 25 octombrie 2017, când au fost efectuate percheziţii de amploare de către poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate şi procurorii DIICOT, la interlopi din cartierul Brăiliţa. Descinderi s-au făcut şi la domiciliul lui Marian Buricea, însă acesta nu a fost reţinut sau arestat, chiar dacă procurorii arată faptul că gruparea lucra sub protecţia acestuia.
Citește și: Legăturile antrenorului Dan Alexa cu periculosul interlop "Spaima Timișoarei": Suntem ca frații
Percheziţiile s-au efectuat atât în municipiul Brăila şi în alte două judeţe, precum şi în localitatea Karlsruhe din Germania, acţiunea vizând destructurarea unui grup infracţional specializat în trafic de persoane, proxenetism şi spălare de bani. Sute de mii de euro, autoturisme de lux, şalupe, bijuterii scumpe, telefoane mobile de ultimă generaţie, laptopuri şi multe alte bunuri de valoare – a fost captura impresionantă a procurorilor.
S-au efectuat 34 de percheziţii domiciliare, în urma cărora au fost puse în aplicare 110 mandate de aducere. Gruparea era coordonată de un nucleu constituit pe raza municipiului Brăila, mai exact de brăileanul Tudorache Mihai, protejat de naşul Marian Buricea. Proxeneţii s-au folosit de naivitatea mai multor tinere, care proveneau din familii sărace şi dezorganizate. Fetele erau trimise “la produs” în Austria, Elveţia, Germania, Belgia, Italia şi Spania. Pentru că “afacerea” era una prosperă, în 2013, au mai aderat şi alţi proxeneţi la grupul infracţional. Unele tinere îşi dădeau acordul pentru a practica prostituţia, altele erau constrânse ori induse în eroare, până când proxeneţii reuşeau să le introducă în reţeaua creată. Aşa cum precizează şi anchetatorii, câteva fete erau ameninţate, şantajate, până când cedau şi “acceptau” să se prostitueze. Banii obţinuţi din “munca” fetelor erau folosiţi, în cea mai mare parte, de traficanţi.
Liderul brăilean percepea bani de la ceilalţi membri ai grupării, în schimbul unor ponturi despre locurile în care tinerele ar putea face bani mulţi.
În filmarea DIICOT se observa cum mascaţii au descins la o vilă impunătoare din cartierul Brăiliţa, care ar aparţine lui Marian Buricea. Au fost filmate “bijuteriile” pe patru roţi, pe care anchetatorii au pus sechestru.
