„Nu este în regulă modul în care a fost interpretată de unii, inclusiv în presă. Oana Bogdan este un antreprenor de succes, deci care a valorificat proprietatea privata și care își pune problema modului în care resursele pe care le avem de gestionat ca societate le putem gestiona colectiv, le putem gestiona în comun. Si responsabilitatea pe care o avem ca cetățeni, dincolo de familie și dincolo de cupluri, pentru a lucra în comun pentru binele societății”, a declarat Cioloș marți, la Râmnicu Vâlcea.
Într-o postare pe Facebook, Oana-Maria Bogdan, reia teoria marxistă, care a stat la baza regimurilor socialiste, a renunțării la dreptul de proprietate, ceea ce ne-ar permite „să conviețuim armonios pe pământ”.
„Cred că un pas important al omenirii va fi cel al renunțării la proprietate. Când nu vor mai exista teritorii care să aparțină unui om, trib, neam sau corporație, vom reuși să conviețuim armonios pe planeta Pământ. Eu am în credere că acest lucru se va întâmpla în timpul vieții mele”, a scris ea, în decembrie 2018, comentând la o postare de pe Facebook.
Oana-Maria Bogdan a mai avut o teorie asemănătoare într-un interviu pentru de Staandard din Belgia. „Cred că am fi oameni mult mai buni dacă, în calitate de descendenți ai vânătorilor și culegătorilor, nu am avea proprietăți și am trăi în grupuri în loc de cupluri”, ar fi spus ea, potrivit unei traduceri postate chiar pe pagina ei de Facebook.
Ulterior aceasta a revenit pe Facebook cu o serie de precizări, după ce presa a difuzat un comentariu în care ea afirma că dorește să se renunțe la proprietatea privată.
Bogdan susține că i s-au răstălmăcit cuvintele și este imună la bullying. „E profund democratic să nu fii de acord cu cineva, dar să utilizezi emoții profunde ale societății doar ca să mânjești pe cineva este inadmisibil”, scrie ea.
Lidera PLUS face însă și o serie de considerații legate de proprietetea privată: „Ceea ce putem constata cu toții în ultimii 30 de ani este un triumf haotic al individualismului și o teamă de a asuma responsabilități comune pentru lucruri comune. Românii se plâng, pe bună dreptate, că străinii le cumpără terenurile. Dar nu ar fi oare mai bine să gândim împreună modalități de a pune în valoare aceste terenuri în sânul comunităților locale?”
În plus, Oana Bogdan deplânge „acumularea haotică de bunuri”.
