Includerea Roșiei Montană în Patrimoniul imaterial UNESCO și în Patrimoniul mondial în pericol aduce cu sine o serie de avantaje, dar și de obligații pentru statul român.
Principalul avantaj este că, sub egida Organizației pentru Educație, Știință și Cultură a ONU, denumirea pe larg a UNESCO, patrimoniul cultural și natural este protejat, iar guvernele au un obstacol împotriva acțiunii de demolare sau modificare a unei clădiri ori intervenții în zone naturale. În plus, prezența în această listă poate aduce după sine mai mulți turiști.
Dar această protecție depinde în final tot de guvernele naționale, căci UNESCO nu are instrumente reale pentru a interveni efectiv în stoparea degradării unui obiectiv istoric sau natural.
De exemplu, în 2013, în timpul războiului din Siria, a fost distrusă Marea Moschee din Alep, construită între secolele VIII-XIII, aflată pe lista de protecție a ONU.
Similar, în Croația, în timpul Războiului din Iugoslavia, între 1991 şi 1992, a fost distrus centrul istoric al oraşului Dubrovnik, care data din secolul VII-Lea și care era inclus încă din 1979 în patrimoniul cultural UNESCO.
Iar în 2021, Comitetul UNESCO a decis eliminarea din Lista Patrimoniului Mondial a portului Liverpool, din cauza autorizării unor proiecte imobiliare, printre care și un nou stadion pentru Everton.
Tot statul român trebuie să protejeze
Pentru a face parte din patrimoniul cultural UNESCO, un sit trebuie să îndeplinească cel puțin unul din cele zece criterii de selecție. Printre acestea, se numără: să prezinte integritate și să fie gestionat și protejat în mod adecvat. Mai mult, trebuie să aibă o valoare universală remarcabilă. Trebuie să se remarce prin procese geologice, ecologice și biologice unice. Zona trebuie să aibă biodiversitate, să fie intactă și protejată.
Protecția, gestionarea, autenticitatea și integritatea proprietăților sunt luate în considerare și de Comitetul Patrimoniului Mondial.
Includerea în lista UNESCO presupune o responsabilitate în plus pentru guvern, în sensul în care trebuie să se îngrijească că cele 10 criterii de mai sus sunt păstrate. Asta înseamnă inclusiv să aloce bani pentru protejare.
Doar că guvernul României putea face acest lucru și acum, dacă dorea, așa cum a explicat chiar ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, care a declarat săptămâna trecută că, de fapt, principala piedică în calea restaurării Roșiei Montană nu are legătură cu UNESCO, ci cu faptul că în localitate nu există un Plan Urbanistic General.
De asemenea, demnitarul a adăugat că Institutul Național al Patrimoniului a început deja lucrări de conservare-restaurare la o serie de obiective din Roșia Montană.
De fapt, protecția UNESCO este mai mult simbolică.
„Dar dacă peste 5, 10 sau 50 de ani, Guvernul decide să facă mină acolo, tot ce poate face UNESCO e să ia act și să delisteze situl. UNESCO nu poate opri un stat să exploateze resursele naturale, să construiască poduri ori stadioane ori chiar să-și arunce istoria și cultura în aer, la propriu”, a explicat și Mihai Goțiu, activist pentru Roșia Montană și fost senator.
Statul român trebuie să implementeze o serie de recomandări și să prezinte un raport privind stadiul acestora până la 1 decembrie 2022, a solicitat UNESCO.
Astfel, România trebuie să oprească toate aprobărilor privind permisele de exploatare minieră, să realizeze un Plan Urbanistic General și un Plan Urbanistic Zonal, să aprobe un plan de conservare a vestigiilor romane susținut la nivel internațional și să aibă o strategie pentru gestionarea turismului.
De asemenea, trebuie să ia un angajament privind resursele umane și financiare necesare.
Ministerul Finanțelor a precizat, într-un memorandum secret prezentat guvernului, dar publicat pe surse, că România va trebuie să cheltuie fonduri importante pentru a proteja zona Roșia Montană. Cifrele vehiculate au fost la nivelul a 100 de milioane de euro pe an.
Pe de altă parte, ministrul Culturii a anunțat că pe circuitul de avizare se află proiectul unei Hotărâri de Guvern care va reglementa comitetele de organizare UNESCO, care vor avea printre atribuții elaborarea de propuneri privind protejarea, monitorizarea, valorificarea siturilor UNESCO și identificarea surselor de finanțare.
Goțiu: Statul nu trebuie să facă nimic în plus
România are obligația de a investi în protecția și valorificarea patrimoniului cultural-istoric, indiferent dacă un obiectiv cultural face parte sau nu din lista UNESCO.
„Includerea în UNESCO e doar o oportunitate de a obține mai ușor finanțări legate de protejarea patrimoniului și atragerea de investiții în activități economice (în mod specific, turism) care să valorifice patrimoniul cultural-istoric în beneficiul comunităților locale și a României.
Altfel, sumele vehiculate (de peste 100 de milioane de euro și până la 400 de milioane de euro!!!) sunt, evident, exagerate.
Sunt pure speculații aruncate în spațiul public fără vreo acoperire reală. Spre comparație, totuși, pentru a înțelege cât de aberante sunt sumele: de banii ăștia s-ar putea construi, fie stadion cu zeci de mii de locuri la standarde europene, fie kilometri buni de autostradă prin Apuseni, fie cel mai mare aeroport din România.
Până și compania (Gabriel Resources - n.r.), în cele mai fanteziste minciuni publicitare promitea că ar urma să investească 70 de milioane de dolari în patrimoniul de Roșia Montană (sumă la rândul ei supra-evaluată).
În fapt, galeriile romane – cea mai importantă și valoroasă componentă a patrimoniului de la Roșia Montană – s-au conservat, bine mersi, de aproape două mii de ani, fără nicio ”investiție” specială! Cea mai bună conservare a lor se face prin non-intervenție! Amenajarea vizitării în scopuri turistice a unei părți din aceste galerii a fost făcută deja, încă din perioada comunistă! Amenajarea unui muzeu (la suprafață), a unor centre de informare multi-media, restaurarea clădirilor de patrimoniu se cifrează (cumulat), la câteva milioane de euro (în funcție de cât de mare se dorește a fi amenajarea).
Repet, statul român are obligația de a conserva, proteja și valorifica patrimoniul cultural-istoric, independent de includerea lui în UNESCO. Dobândirea unui asemenea statut ar fi doar o oportunitate de a obține acești bani din finanțări externe, pe bază de proiecte sau prin atragerea și încurajarea investițiilor private”, a scris Mihai Goțiu.
Citește și: Roșia Montană poate lăsa statul fără patru miliarde de euro
Primarul din Roșia Montană: Comunitatea va avea de pierdut
Decizia UNESCO de a include Roșia Montană în patrimoniul mondial nu aduce beneficii nici pentru locuitori, nici pentru țară, susține Eugen Furdui, primarul din Roșia Montană.
„Cu siguranță, în momentul de față, e o decizie defavorabilă pentru comunitate și pentru țară. Dar aceasta este realitatea, nu ne putem opune. Beneficii, în momentul acesta, nu va aduce comunității, decât greutăți, adică obligativități în plus, în ceea ce privește reconstruirea și renovarea unui imobil.
Așa cum a fost propus acest perimetru, nu aduce beneficii nici pentru comunitate, nici pentru țară. Să nu uităm că se blochează pe termen mediu și lung cea mai mare resursă de aur din Europa, care este Roșia Montană”, a susținut primarul, conform Digi24.
Eugen Furdui afirmă că decizia este defavorabilă pentru comunitate pentru că restaurarea și modernizarea oricărui imobil inclus în patrimoniul UNESCO „necesită avize speciale și birocrație”.
„Oamenii de aici nu sunt bogați, oamenii din mediul rural au fost obișnuiți să-și repare imobilul cum au putut. Alte beneficii, în afară de a facilita vizitarea sitului Roșia Montană, nu le vedem în momentul de față”, a menționat edilul.
Primarul adaugă că mare parte din comunitate nu-și dorea introducerea în patrimoniul UNESCO, așa cum a fost făcut proiectul, și că ar fi trebuit incluse doar siturile istorice.
Adrian Cioroianu, ambasadorul României la UNESCO: Se poate face minerit la Roșia Montană
Adrian Cioroianu, reprezentantul României la UNESCO, a scris pe pagina sa de Facebook că în Patrimoniul UNESCO nu intră întreaga localitate Roșia Montană, ci o arie delimitată, cea care apare în dosarul depus de guvernul României în ianuarie 2017 și, apoi, în ianuarie 2020.
„În dosar este vorba, în principal, despre fosta exploatare/mină romană (adică de pe vremea Imperiului roman, ca să fie clar) și NU de întreaga zonă RM. Practic, inscrierea pe lista Patrimoniul Mondial NU EXCLUDE continuarea exploatării în zonă, cândva, în viitor, de către firme românești sau în parteneriate.
În istoria recentă a UNESCO au fost cazuri de state care au decis modificarea/exploatarea unor situri, drept care ele au fost retrase de pe lista Patrimoniului Mondial.
Laturile politice sau juridice ale acestui dosar sunt importante - și din acest motiv ar trebui discutate de oameni care le cunosc. În ceea ce mă privește, ca profesor universitar de Istorie și ca ambasador la UNESCO, am susținut înscrierea Roșia Montană pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, a scris Adrian Cioroianu.
