Procurorul Adina Florea a scris în proiectul de management că a identificat anumite derapaje în activitatea DNA din ultimii ani, pe care le-ar soluţiona prin respectarea legii şi a Constituţiei. La capitolul dedicat bibliografiei, magistratul invocă două lucrări ale lui Tudorel Toader şi Constituţia României -decizii CCR, hotărâri CEDO, hotărâri CJUE, legislaţie conexă (coautor), dar şi ordine ale ministrului, scrie Mediafax.
„Am privit, în ultimii ani, situaţia din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie dintr o dublă perspectivă, pe de o parte, ataşată valorilor profesiei de procuror pe care o exercit cu pasiune şi rigoare de peste 27 de ani, iar, pe de altă parte, ca persoană preocupată de aşezarea societăţii româneşti pe baze echitabile” declară Adina Florea în proiect.
Potrivit „observațiilor” procurorului, activitățile de investigare ale DNA erau în afara legii și depășeau limitele de competenţă prevăzute de Constituţie şi de legile organice. De asemenea, diminuarea încredereii în instituție, dar și respectul instituțional au fost diminuate de către acțiunile Codruței Kovesi.
Citește și Adina Florea, șeful DNA propus: Sunt foarte emoționată
Tot magistratul a precizat că exista o comunicare deficitară între procurorul şef al DNA şi procurorii cu funcţii de conducere de la nivelul structurilor clasice de parchet, cu repercusiune asupra inexistenţei unei riposte ferme asupra fenomenului „infracţional din domeniile vulnerabile la corupţie”.
Adina Florea mai scrie, în document, şi despre lipsa de asumare a responsabilităţilor profesionale de către procurorul şef al DNA în situaţii în care o asemenea asumare se impunea ca urmare a stabilirii, prin hotărâri judecătoreşti definitive, a caracterului deficitar şi/sau nelegal, a activităţilor procesual-penale derulate de procurorii din cadrul Direcţiei.
Propunerea lui Tudorel Toader a mai scris în proiectul de management că măsurile de combatere a corupţiei luate de DNA nu au avut suficientă sustenabilitate şi predictibilitate prin raportare, în special, la eşecurile din faţa instanţelor judecătoreşti din ultima vreme, dar şi la recuperarea redusă a prejudiciilor.
Această situaţie reclamă, pe lângă analiza anterior menţionată, o regândire a acţiunilor DNA şi, evident, o îmbunătăţire a activităţilor de urmărire penală şi supraveghere, inclusiv prin creşterea controlului de legalitate asupra actelor de urmărire penală şi a celor de sesizare a instanţelor.
Cine este Adina Florea
Procurorul Adina Florea este propunerea minstrului Tudorel Toader, pentru funcția de șef al DNA, a anunțat, joi, Ministerul Justiției. Adina Florea vine de la Parchetul Curții de Apel Constanța. Timp de mai mulţi ani, Adina Florea a condus Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, ulterior ocupând şi funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
„În urma desfăşurării procedurii de selecţie care a avut loc în perioada 6 august - 4 septembrie 2018, la sediul Ministerului Justiţiei, vă aducem la cunoştinţă faptul că propunerea ministrului justiţiei Tudorel TOADER pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este doamna Adina FLOREA. În conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmează ca această propunere să fie transmisă Consiliului Superior al Magistraturii în vederea obţinerii avizului consultativ, şi ulterior, Preşedintelui României, domnul Klaus IOHANNIS, pentru numirea în funcţie”, se arată în anunţul publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Adina Florea a cerut redeschiderea dosarului în care fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost cercetat după ce a defilat îmbrăcat într-o uniformă cu însemne naziste la o prezentare de modă din Mamaia, în iulie 2009. Dosarul a fost închis pentru că ţinuta nu avea legături cu nazismul, însă Florea a infirmat soluţia, potrivit Mediafax.
Adina Florea a constatat că nu au fost administrate probe, desfiinţând aspectele reţinute de subalternul său, care şi-a motivat soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) în cazul Mazăre, invocând faptul că "ţinuta purtată de Radu Ştefan Mazăre la show-ul la care a participat era o simplă imitaţie a uniformelor militare din perioada anilor celui de-al doilea Război Mondial care, din punct de vedere strict al designului, nu are nimic de aface cu nazismul", declarau la acea vreme, surse judiciare.
