Deficitul care destabilizează pensiile. Ce spune Franța despre viitorul României? Avem sau nu bani

Declarația recentă a președintelui Curții de Conturi din Franța, Pierre Moscovici, trage un semnal de alarmă nu doar la Paris, ci și la București.

„Trebuie să preluăm controlul. În ultimii ani, în special în 2023 și 2024, am pierdut controlul asupra finanțelor noastre publice”, a spus Moscovici într-un interviu pentru RTL, cu referire la deficitul bugetar al Franței, care a ajuns la 5,8% din PIB în 2024 – mult peste limita de 3% impusă de Uniunea Europeană, citat de Mediafax.

Deficitul care destabilizează pensiile. Ce ne spune Franța despre viitorul României? Avem sau nu bani

Guvernul francez și-a asumat un plan de reducere treptată a deficitului, cu ținta de 3% abia în 2029. Această presiune asupra bugetului vine într-un moment delicat, în care sistemul de pensii din Franța, ca și în multe alte state europene, este pus sub presiune din cauza îmbătrânirii populației și a încetinirii creșterii economice.

România, într-o situație la fel de tensionată

Și România se confruntă cu probleme similare. Deficitul bugetar estimat pentru 2024 se situează între 5% și 6% din PIB, iar presiunea asupra finanțelor publice este accentuată de cheltuielile mari cu pensiile, salariile din sectorul public și dobânzile la datoria publică.

Foto: Freepik (fotografie cu caracter ilsutrativ)

Citește și: Cine va avea o pensie specială record de 100.000 lei? Este echivalentul a 80 de pensii contributive

În plus, România urmează să implementeze o nouă lege a pensiilor, care prevede recalculări și creșteri semnificative ale veniturilor pensionarilor începând cu 2024–2025.

Deși măsura este bine primită social, experții avertizează că fără o reformă reală a sistemului fiscal și fără creșterea colectării la buget, aceste majorări vor pune o presiune suplimentară pe deficit.

Sisteme de pensii fragile într-un context bugetar instabil

Atât în Franța, cât și în România, cheltuielile cu pensiile reprezintă un procent semnificativ din buget. În Franța, pensiile publice costă peste 13% din PIB anual, în timp ce în România această proporție este în jur de 8-9%, dar în creștere.

Citește și: Salariu de pornire de 4.000 €/ lună pentru românii din Germania. Ce loc de muncă este plătit astfel

Diferența majoră este că Franța are o economie mult mai mare și un aparat administrativ fiscal mai eficient, deși chiar și așa se confruntă cu dificultăți.

România, în schimb, se confruntă cu o colectare deficitară a taxelor (venituri bugetare de doar ~27% din PIB în 2023), ceea ce limitează capacitatea statului de a susține pe termen lung un sistem public de pensii generos. În plus, numărul mare de pensionari raportat la populația activă agravează problema.