Atacurile vicepreședintelui american J.D. Vance și ale lui Elon Musk la adresa autorităților din România au un impact direct asupra candidaților la alegerile prezidențiale care cor avea loc în mai.
Consultantul politic Cristian Andrei, de la Agenția de Rating Politic, a vorbit la Newsweek Report despre cine pierde și cine câștigă în urma acestor declarații și cum ar arăta alegerile cu Călin Georgescu candidat, dar și fără. De asemenea, am analizat și șansele candidaților pro-europeni și ale lui Victor Ponta.
Cum afectează declarațiile lui Musk și Vance alegerile prezidențiale din România. Cine câștigă
Elon Musk a publicat un mesaj pe X legat de anularea alegerilor prezidențiale din România. De data asta a lansat un atac la președintele Curții Constituționale, Marian Enache.
Citește și: Vicepreședintele lui Trump atac asupra României: Nu aveți valori comune cu noi când anulați alegeri
”Tipul ăsta e un tiran, nu un judecător”, a scris Musk pe X. Miliardarul CEO al Tesla şi SpaceX a redistribuit o postare despre Marian Enache publicată de Mario Nawfal, un susținător al mișcării MAGA.
JD Vance a declarat că, în opinia administrației Trump, nu poți avea „valori comune” cu Washingtonul, o condiție pentru bune relații, „dacă anulezi alegerile pentru că nu îți place rezultatul”.
Citește și: Elon Musk l-a numit tiran pe șeful CCR. Călin Georgescu l-a amenințat cu pușcăria
Newsweek România: Cum afectează aceste declarații ale lui JD Vance și Elon Musk alegerile prezidențiale din România?
Cristian Andrei, consultant politic: Aici sunt mai multe planuri și cred că cel mai important este să spunem că, într-un fel, alegerile din România sunt deja așezate pe un traseu destul de clar.
Citește și: Becali candidează la alegerile prezidențiale. George Simion a anunţat că nu candidează
Aceste declarații schimbă un pic optica sau nuanțează lucrurile. Problema noastră, în România, este că aceste alegeri, după momentul 24 noiembrie, s-au așezat pe această polarizare: într-o parte - o tabără a numulțumiților, care a fost cumva capturată de un mesaj extremist, izolaționist, populist și o tabără destul de difuză în partea cealaltă, în care avem mai multe forțe politice și nu știm cine ar putea să fie candidatul care să o reprezinte.
Dilema pe care o aduc aceste declarații este dacă va exista sau nu o intervenție legată de candidatura lui Călin Georgescu, orice ar crede instituțiile din România.
Cred că aici este singurul factor care într-adevăr poate să schimbe ceva. Pentru că există așteptarea, în România, ca domnul Georgescu, în "virtutea" lucrurilor pe care le-a făcut la campania din toamnă și declarațiilor pe care le-a făcut ulterior, să nu mai aibă această calitate de candidat.
Cred că ăcesta este singurul punct critic. În rest, da, era de așteptat, ca mesajul în general alternativ cu care vine administrația Trump în politica globală internațională să dea mai mult sau mai puțin un „vânt în pupă” acestor forțe politice, dar nu cred că înclină radical în favoarea în favoarea lor.
Care ar fi explicația acestor mesaje?
Aceste mesaje care ne afectează pe noi, local, în foarte bună măsură sunt pentru consumul american, pentru a arăta cum face diferit politică administrația Trump la nivel internațional, pe înțelescu publicului MAGA, și la nivel internațional.
Acest mod de lucru cred că este cumva periculos pentru România ca metodă, pentru că este foarte ușor de copiat, în sensul în care creezi niște panici, niște frici și începi să alimentezi această mașină de propagandă electorală cu tot felul de adevăruri relative, alternative și așa mai departe, inclusiv din politica globală.
Și nu mai contează ce intră în mașinăria asta, ideea este că important e că pe partea cealaltă să rezulte că tu, politic vorbind în fața publicului tău, ai livrat. E genul ăsta de să-i spunem de strategie electorală, de strategie politică, în care folosești destul de multe lucruri denaturate sau schimbi, să zicem, esența lucrurilor din politică.
Spui că de pe o zi pe alta, că ceva ce era bun, acum e rău. De exemplu, ajutorul acela umanitar USAID. În loc să vezi partea 98% care era ajutor umanitar, te uiți la cei 2% și spui că de fapt, tot ajutorul respectiv era rău.
Problema este atunci când iei genul ăsta de argumentație și-l aduci în România. Chiar m-am distrat zilele acestea văzând că Mirabela Dauer era pe o listă. Ce ar fi putut să facă?
Metoda asta de lucru este foarte periculoasă în general și este, dacă vreți, e un fel de reset al felului în care se face politică și în felul în care se fac campanii. Pentru că, onest vorbind, până acum nu s-a găsit o modalitate să viguroasă sau coerentă de a răspunde acestui acestei mașinării de propagandă.
Și pentru că l-ai amintit, Elon Musk este în momentul de față un fel de, nu o spun cu răutate, un fel de propagandist-șef. El și-a transformat această platforma X într-o mașinărie de propagandă. Practic contul lui a devenit un fel de jurnal de știri pentru publicul Trump și execută asta zilnic cu zeci de postări și așa mai departe. Deci, din nou, trebuie văzut mecanismul acesta care cumva poate să ajungă și în România sau deja cumva este folosit și în România de către forțele izolaționiste sau populiste.
Am remarcat că deja a fost copiat la nivel de discurs. Am auzit-o pe Diana Șoșoacă spunând că magistrați din România și avocați vor fi arestați și ea se va ocupa personal de acest lucru.
Da, acesta este un discurs radical și nu, nu are legătură cu niciun fel de norme de conviețuire sau de politică. Pur și simplu e vorba de un discurs extrem de radical care nu cred că poate fi acceptat dacă vrem o politică coerentă.
Acum, haideți să recunoaștem un lucru. Noi acum avem senzația că le-a dat lui Trump sau Vance greutate, din păcate, și cantitativ, și pe conținut.
În momentul de față, social media în România este dominată de tipul acesta de voci care nu sunt neapărat voci politice, sunt, hai să zicem, influenceri sau oameni care devin virali transmițând genul acesta de retorică, din păcate.
Și dacă vrem să ne uităm la soluții sau la moduri de a combate așa ceva vedem că nici măcar în America nu există așa ceva.
Ideea esta că trebuie să recunoaștem că, și cu Vance și fără, noi eram deja într-o situație generată de votul de la 24 mai și de realitatea aceasta în care unii par că strigă mai mult și nimeni din cealaltă parte nu vine cu un mod de a răspunde.
Nu există un candidat, nu există o metodă de comunicare, nu există o modalitate de a capta sau de a ajunge la acest public. Și nu e vorba doar de modalitatea de comunicare. Uitați-vă la Marcel Ciolacu, care de o lună sau două luni de zile încearcă și el ceva acolo, pe Tiktok, dar nu reușește. Și nu va reuși, pentru că problema este mesajul.
Cum vezi zona asta a candidaților pro-europeni la alegerile prezidențiale?
Păi aici există o singură strategie, în final, una în care oricine ajunge în turul doi să aibă o susținere reciprocă. O strategie în care să nu mai ai, cum am denumit eu în toamnă, un „război civil” între toți candidații aceștia pro-europeni sau pro-democrație.
Până la un punct nu se repetă în totalitate ce a fost atunci, dar există destul de multe animozități. Măcar nu exista atacurile, dar există destul de multe jocuri care încă se fac. Există multe semne de întrebare despre cine va fi până la urmă candidat, în toate partidele. Nu vorbim acuma doar de unul sau altul.
E o slăbiciune care vine din niște cifre proaste de sondaj sau din niște negocieri eșuate. Acestea sunt chestiunile care ar trebui să fie rezolvate.
Dacă ai un candidat slab, îl înlocuiești pentru că la urma urmei, mai este o lună, ori dacă ai niște negocieri eșuate, încerci să le faci pe o parte sau alta.
La urma urmei, nu trebuie să existe un singur candidat. Ok, am înțeles că sunt mai multe culoare acolo, mai multe tipuri de electorat.
Repet, e vorba de un orizont pe care acești candidați nu-l oferă.
Ce relevanță ar avea un sondaj în acest moment referitor la alegerile prezidențiale?
Cred că poat să fie destul de relevant pentru partide. Dacă și le fac și ei, cu siguranță le fac, pentru că noi suntem în situația în care astăzi, dacă am clipit în momentul greșit ca țară, vreo 20 de ani, o să fim în întuneric.
Și cred că dacă ar putea fi făcute sondaje și zilnic ca să se lămurească într-adevăr cine are șanse și să nu mai pice în capcanele de orgoliu din toamnă.
Nu cred că ne ajută cu nimic o inflație de sondaje, câtă vreme nu am reușit să avem, de exemplu, un instrument din acesta universitar, independent, autonom, care să fie departe de interese de partid și care să dea o radiografie curată.
Sondaje, ca să înțelegem, se pot face foarte bine. Problema este că ceea ce se publică, din păcate, nu întotdeauna este fidel realității. Dar sondajele pot fi relevante pentru cei care acum au o datorie, de data asta și față de România, să nu o mai dea în bară atunci când aleg candidatul cel mai bun.
În momentul de față, în zona pro-europeană îl avem pe Crilantonescu, Nicușor Dan și Elena la sconi. Crezi că vor rămâne toți în cursa?
Mă aștept în continuare ca pe zona de electorat USR să se negocieze ceva. Nu zic că se va ajunge la o înțelegere, dar mă aștept mai degrabă acolo. Și cam atât. Adică să rămână ori Nicușor Dan, or Elena Lasconi în cursă. Probabil că Nicușor Dan are, să zicem, o șansă în plus, dar nu, niciunul dintre ei nu este candidatul acela de forță despre care să spui că unește.
Aș aștepta și niște date de legate de domnul Bolojan, după primele săptămâni în funcție, pentru că s-ar putea să existe unele surprize.
Mai sunt și de alte calcule pe care partidele și le fac, pentru că este foarte adevărat că în acest ecuație PSD, măcar parțial, măcar acea parte din PSD care nu vrea să fugă pe la Georgescu sau în alte părți are nevoie să fie convinsă de candidatul comun. Iar asta nu ține doar de popularitate, ține și cumva de o negociere politică.
Ce șanse are Victor Ponta?
Mă distrează acest subiect. În PSD sunt oameni care îl simpatizează, poate nu sunt chiar așa de mulți. În același timp el încearcă această carte de a fi un fel de Călin Georgescu, mai cu papion, dar sincer nu cred că rezonează foarte mulți cu el.
De altfel, și aici este bine să spunem lucrul ăsta, votanții lui Călin Georgescu, dacă nu este Călin Georgescu în cursă, ei nu rămân bloc și se duc la Simion sau la Șoșoacă sau la Ponta.
E ceva în momentul de față legat de brandul acesta pe care și l-a creat domnul Georgescu, care reușește să coalizeze foarte mulți oameni, care altfel poate nici n-ar vota.
Domnul Ponta își imaginează că ar putea intra chiar în turul doi, chiar și cu domnul Georgescu, ceea ce, mă rog, mi se pare un pic ciudat sau un pic hazardat. Sau că dacă domnul Georgescu nu candidează, publicul, acestea s-ar putea împărți între el și Simion. Dar, din nou, nici acest calcul nu mi se pare unul de succes.
Care ar fi șansele pentru un candidat pro-european, dacă Călin Georgescu nu va putea să participe la alegerile prezidențiale?
Sunt mai mari și vor crește, pentru că acum Călin Georgescu este ca un capac, repet, care acoperă foarte multe tipuri de public. S-a creat această, să-i zicem, mitologie, în jurul lui, după alegerile respective. Dacă el nu ar mai fi în cursă, unii ar sta acasă, alții ar vota diverși candidați. Și da, în turul doi, pentru că acolo este de fapt problema, un candidat pro-european ar avea mult mai mari șanse de a câștiga președinția. Deci, de aici și importanța acestui acestui detaliu cu care am început discuția, dacă va fi sau nu Călin Georgescu în cursă.
Dacă va fi în cursă, atunci lucrurile sunt extrem de periculoase, pentru că sunt foarte mulți oameni care gândiți-vă la acei oameni care niciodată nu vin la vot și acuma au.găsit momentul să-și exprime această frustrare, care e și normală până la un punct, pentru că ei nu s-au simțit niciodată reprezentați.
Doar că alegerea acestei secțiuni din public ar putea să schimbe direcția României pe 20-30 de ani și, cu siguranță, nu putem să ne cu așa ceva.
