Documentul a fost descoperit din întâmplare de Ionuț Gherasim, primul și ultimul secretar personal al lui Corneliu Coposu, în prezent președinte executiv al Fundației care poartă numele Seniorului, pe 3 august 2017, în arhiva personală a liderului politic țărănist.
„La 23 de ani și 9 zile de la scrierea lui. A fost un șoc emoțional, pentru că s-a vorbit despre acest testament, unii au spus că apar acolo, alții au prezentat idei din document care nu păreau să fie ale Seniorului, dar până acum au fost doar speculații", a explicat Ionut Gherasim.
Surorile Coposu, care nu au putut participa la evenimentul de la TNB din cauza vârstei, au trimis un mesaj video în care au menționat că descoperirea testamentului a fost un miracol, iar pentru ele o bucurie să redescopere scrisul fratelui lor. „Am decis să prezentăm testamentul în Anul Centenar și în ziua de naștere a Seniorului, pe 20 mai. De aceea am așteptat atâta timp", a aratat președintele executiv al Fundației Coposu.
Democrația va învinge
Corneliu Coposu le cere urmașilor săi, în testamentul scris în 1994, cu un an și patru luni înainte să moară, să îl înmormânteze fără pompă în București. Seniorul îi transmite PNȚCD lui Ion Diaconescu, iar acest transfer îl apără prin menționarea unui blestem al lui Iuliu Maniu și Ion Mihalache împotriva celor care vor să folosească partidul în folosul lor. Pe cei care au făcut așa, „i-a mâncat istoria, dar partidul a rămas".
„Conducerea Partidului Național Țărănesc trece sub jurisdicția lui Ion Diaconescu, primul vicepreședinte. Nădăjduiesc sincer ca toți prietenii politici să-i dea concursul, să-l sprijinească și să contribuie la consolidarea Partidului. Blestemul lui Iuliu Maniu și al lui Ion Mihalache se va abate asupra celor care, profitând de provizorat, vor încerca, prin mijloace neloiale, să-și valorifice veleitățile", a lăsat scris liderul țărănist.
Corneliu Coposu și-a exprimat credința că partidul său va fi puternic, că regimul comunist a fost iremediabil învins și că instituțiile democratice se vor impune în România. De asemenea, Seniorul a scris în testament că monarhia este singura cale pentru salvarea României. „Cred că această catastrofă a ultimelor decenii, comunismul, s-a prăbușit iremediabil. Cred că în România se vor instaura instituțiile democratice”, a fost convingerea țărănistului.
„I-am iertat pe toți”
Seniorul a declarat comunismul, încă din 1994, drept cel mai mare rău care i s-a întâmplat României și a menționat că nu știe în cât timp va fi recuperată stagnarea adusă de acest regim criminal. De asemenea, a menționat că, dacă se va face un proces al comunismului, cei găsiți vinovați ar trebui internați în ospicii, nu în închisori. „Dacă până cândva se va face procesul comunismului (înțeleg procesul celor care au contribuit, în concret, la dezastrul țării, rândurile de față ar putea servi ca argument în instanță, în favorul celor încriminați. Anume: oamenii (sau sub-oamenii) care s-au pretat la acțiunile degradante ce li se vor pune în sarcină( teroare, asasinate, torționări, persecuții criminale) nu trebuie să fie pedepsiți, ci internați în ospicii. Din partea-mi i-am iertat pe toți, inclusiv pe cei care m-au chinuit prin toate metodele asiatice de teroare fizică și morală, de toate crimele și păcatele pe care le-au făcut. I-am iertat și pe cei care s-au întrecut într-o condamnabilă competiție a calomniei și defăimării. Sunt oameni cu sufletele corupte, care nu mai pot fi recuperați de societatea onestă a României viitoare. Ispășirea acțiunii lor mercenare se va solda cândva prin remușcări tardive”, a lăsat scris, după moartea sa, Corneliu Coposu.
„Am fost cel mai calomniat om politic”
Liderul țărănist a murit convins că politica trebuie să fie o activitate morală, dedicată cetățenilor, Seniorul menționând că a detestat lichelele și oamenii fără caracter. „Sunt convins că politica este o activitate morală și nu poate fi delimitată de etică și de onestitate. Am prețuit întotdeauna oamenii cinstiți și leali și am avut strângere de inimă atunci când prin forța împrejurărilor am fost obligat să lucrez sau să fiu în preajma lichelelor și a oamenilor fără caracter. Am detestat pe cei care negociază principiile, deoarece cred că nu este îngăduit să faci compromisuri care schimbă esența obiectivelor pentru care militezi. Politica nu poate fi acceptată ca mijloc de promovare al intereselor proprii. Serviciile pe care le aduce, dezinteresat, trebuie să servească poporul, comunitatea, interesele generale.”
Acest crez al liderului țărănist a rămas, până în ziua de azi, doar un deziderat. De altfel, chiar Corneliu Coposu a fost victima lipsei de moralitate și de caracter a politicienilor români postdecembriști. „Cred că am fost cel mai calomniat om politic din zilele post-revoluționare. Intransigența mea, refuzul compromisurilor anti-morale și fermitatea unor atitudini devotate intereselor țării, nu au făcut casă bună cu practica aproape generalizată a poltroniei, a complexului relei credințe, a corupției și a politicianismului asiatico-oriental.”
Citește testamentul integral al lui Corneliu Coposu.
A reactivat PNȚCD încă din 1987
Evenimentul dedicat citirii, în premieră, a testamentului politic al lui Corneliu Coposu a fost organizat la inițiativa lui Ionuț Gherasim, președintele executiv al Fundației Coposu, și a lui Doru Mărieș, președintele Asociației „21 Decembrie”. Pe scena TNB au fost prezenți directorul instituției, Ion Caramitru, pianistul Dan Grigore, Tudor Dunca, fost deputat țărănist și fost ambasador al României, Costin Borc, secretar personal al lui Corneliu Coposu și fost ministru, Alexandru Gussi, cadru universitar și fost membru al organizației de elevi ai PNȚCD, Antonie Popescu, avocat, unul dintre cei care au luptat la CEDO pentru ca dosarele Revoluției și ale Mineriadei să nu se închidă, și Ionuț Matei, de asemenea avocat.
Anterior dezvăluirii testamentului, și-au prezentat omagiile Casa Regală a României, Biserica Catolică și a cea Ortodoxă.
Corneliu Coposu s-a născut pe 20 mai 1914, la Bobota, în Sălaj şi a murit pe 11 noiembrie 1995, la Bucureşti.
Absolvent de drept şi jurnalist, om de încredere al liderului naţional-ţărănist Iuliu Maniu, Corneliu Coposu a fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc până la interzicerea acestuia în 1947, iar ulterior a fost deţinut politic în condiţii foarte aspre timp de 17 ani.
A reînființat PNȚ în clandestinitate, în ultimii ani ai regimului comunist, iar după Revoluţia din 1989 a reîntemeiat oficial partidul sub numele de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat.
A fost președinte al acestui partid între 1990 şi 1995. A fondat și Convenţia Democrată Română, al cărei prim preşedinte a fost. Din 1992, a fost membru al Parlamentului României.
Este înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic.
