Rareş Hopincă și Robert Negoiță au vizitat zonele pârjolite de incendii de vegetaţie, puse de persoane care rămân în continuare necunoscute.
Robert Negoiţă refuză, implicit, să pună în aplicare o hotărâre prin care ar trebui înfiinţată o secţie de poliţie locală pentru Parcul IOR.
Retrocedarea Parcului IOR, atacată în instanţă
Anunţul atacării în instanţă a retrocedării Parcului IOR a fost făcut prefectul Capitalei, Rareș Hopincă, într-o conferinţă de presă la care a participat și primarul Sectorului 3, Robert Negoiță.
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, spune că nu înţelege "de ce prefectul Capitalei nu m-a contactat, pentru a-l ajuta.
Faptul că a anunţat acţiunea împreună cu Robert Negoiţă e o sfidare a bunului simţ", deoarece "Negoiţă şi Sorin Oprescu au îngreunat foarte mult posibilitatea de anulare a dispoziţiei de retrocedare".
Citeşte şi: VIDEO Incendiu de vegetaţie în Parcul IOR, pus „de o mână criminală.? Cine are interese în zonă
„Tocmai din cauza lor acum anularea dispoziţiei de retrocedare necesită o analiză juridică subtilă”, a completat Dan, conform News.ro.
Decizia de retrocedare a 12,1 hectare din Parcul IOR a fost semnată în anul 2005, de fostul primar Adriean Videanu. Rareș Hopincă a fost alături de primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, în zona retrocedată a Parcului IOR, pentru a susține o conferință de presă.
Prefectul Capitalei a declarat că, în urma analizei dispozițiilor de retrocedare a celor 12 hectare din Parcul IOR, există elemente vădite de nelegalitate, în privința întocmirii și aprobării lor de către Adriean Videanu:
Citeşte şi: PNL Sector 3 solicită Primăriei Capitalei să înceapă exproprierea părţii retrocedate din Parcul IOR
"În urma analizei celor două dispoziții privind retrocedarea acestor 12 ha, parte din Parcul IOR, am decis să le atac în instanță și să cer anularea lor.
În opinia mea, există elemente vădite de nelegalitate, în ceea ce privește întocmirea și aprobarea lor, de primarul general al municipiului București, în anul 2005.
Din punctul meu de vedere, acest teren de 12 ha trebuie să rămână în domeniul public al Municipiului București. Acest teren nu putea fi retrocedat niciodată, iar retrocedarea din 2005 a fost abuzivă."
Citeşte şi: 1.000 de oameni în stradă pentru a salva Parcul IOR. De 7 ori mai puțină verdeață în Capitală
Prefectul a mai spus că principalul motiv de nelegalitate este că acel teren a fost retrocedat pe Legea 10, deși era o suprafață arabilă, conform B365.
Aceste 12 ha fac parte dintr-un corp de 767 ha de teren arabil, constituit în anul 1921, în proprietatea unui cetățean numit Ivan Gruef.
În anul 1945, statul român expropriază acest teren arabil în suprafață de 12 ha, de la numiții Ivan Gruef și Elena Cantacuzino, în baza Legii 187/1945 privind reforma agrară.
Teren arabil
Este foarte important de menționat acest lucru: acest teren a fost tot timpul teren arabil. În anul 2005, ignorându-se faptul că a fost teren arabil, acest teren a fost retrocedat în baza Legii 10/2001, nu pe baza Legii 18/1991, cum cere în mod explicit legea.
Este un element vădit de nelegalitate, pe care instanța l-a constatat deja la fond, în procesul intentat de Primăria Sectorului 3 și care trebuie să ducă fără niciun fel de dubiu la anularea acestor dispoziții de retrocedare.
Rareș Hopincă a mai transmis că acest teren, din momentul exproprierii sale, în anul 1945, a fost tot timpul domeniul public al statului. Aici era amenajat un parc. Drepturile pe terenul din IOR aparțin unei femei în vârstă de 88 de ani, Maria Cocoru, proprietara mai multor spații retrocedate din București.
Se spune că în spatele acestei doamne în etate s-ar afla un interlop, pe nume Petrică Băjenaru, care îşi pilotează afacerile prin intermediul Mariei Cocoru.
