Lege împotriva „leneșilor“

Numărul lor a scăzut masiv pe fondul migrației și reducerii șomajului, ajungând la puțin peste 200.000, în 2017.

Aceasta era categoria cea mai blamată din rândul asistaţilor social, atât de către guvernanţi, cât şi de angajatori. Ei erau acuzați că nu vor să se angajeze pentru că primesc acest venit lunar.

În 2018, Camera Deputaților a votat modificarea legii privind venitul minim garantat, astfel încât refuzul unui loc de muncă conduce automat la tăierea ajutorului pe o perioadă de șase luni.

„Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social“, prevede legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

SĂRĂCIE ȘI POLITICĂ Teleorman e pe primul loc în țară ca număr de asistați social

Noua lege prevede că, pentru sumele acordate ca ajutor social unor persoane majore apte de muncă, acestea au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, „fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii“.

„În situaţia în care persoana nominalizată să efectueze acţiunile sau lucrările de interes local se află în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total ori parţial capacitatea de muncă, obligaţia de a presta acţiunile sau lucrările de interes local (…) se transferă celorlalte persoane apte de muncă din familie, cu acordul primarului“, se mai arată în proiect.

În cazul în care, după o verificare, se constată că familia sau persoana singură a realizat venituri și din alte surse şi acestea nu au fost declarate de titular, se dispune încetarea dreptului la ajutor social.

Cine sunt beneficiarii VMG

• 216.000 de beneficiari de VMG erau în 2017 (număr aflat într-o scădere aproape continuă în ultimii ani), iar ponderea VMG în bugetul de ajutoare sociale este de 5,8%.
• 0,76% dintre cei cu venit minim garantat au refuzat, în 2017, un loc de muncă sau un curs de recalificare, adică în jur de 2.500 de persoane.
• 350 de persoane au refuzat de trei ori și li s-a sistat beneficiul, adică 0,11%.
• 1/3 dintre beneficiari au doar opt clase, arată „Studiul sociologic privind venitul minim garantat“, din 2009, făcut de Gallup pentru Banca Mondială.
• 21% dintre ei au doar patru clase, iar 13% sunt fără niciun fel de școală.
• 3/4 din numărul total de beneficiari stau la țară, conform unui studiu din 2013, al Comisiei Europene.
• În 2018, venitul minim garantat era:
• 142 de lei pentru o persoană,
• 255 lei pentru o familie cu două
  persoane,
• 357 de lei pentru o familie formată din trei membri,
• 442 lei pentru o familie cu patru persoane,
• 527 lei pentru o familie cu cinci membri.
  
  

Fieful lui Dragnea, record de asistați

La sfârșitul lunii decembrie 2017, erau în plată peste 10.000 de beneficiari de ajutor social, potrivit datelor Ministerului Muncii, în județul Teleorman.

Din această perspectivă, Teleormanul era pe locul I în țară. Aproximativ 2,6% din populația județului Teleorman este asistată social. Cei mai mulți asistați social sunt în mediul rural, aproape 90% din totalul beneficiarilor.

În mediul rural din acest județ, distribuția beneficiarilor pe comune este, în medie, de o sută de asistați social pe localitate. 

În ceea ce priveşte oraşele din Teleorman, campion este Zimnicea, iar pe poziţia a doua, Alexandria.

Județul Teleorman este urmat, în topul județelor care dau cei mai mulți asistați sociali din țară, de Buzău cu 2,33%, Dolj cu 1,96% și Galați cu 1,6%.

În luna decembrie a anului 2017, în Teleorman s-au plătit ajutoare sociale în valoare de peste 2,5 milioane de lei.

În 2016, Dacian Cioloș, pe atunci premier, se întreba retoric cum de a ajuns Teleormanul în această situație: „În județul Teleorman, condus de Liviu Dragnea, avem cei mai mulți asistați social. Acolo nu se dezvoltă economia, oare de ce?“

Nervos, Liviu Dragnea l-a contrazis: „Am luat date oficiale de la Guvernul Cioloș, pe primul loc este județul Dolj la asistați sociali, mai sunt încă multe județe în fața județului Teleorman, de beneficiari de ajutor social.

Tot la asistați sociali se află și persoanele cu dizabilități, cu mari necazuri, loviți de soartă, aici este Prahova pe primul loc, cu de patru ori mai mulți decât Teleorman.

Ce ar trebui să facem noi în viziunea lui Cioloș, pentru oamenii care au acest necaz? Ei spun că nu trebuie să votați PSD, pentru că în județele lor au persoane cu dizabilități. Ce trebuie să le facem acestor oameni? Să-i omorâm?“.   

România, cele mai mici cheltuieli din UE

Cheltuielile pentru protecţia socială au reprezentat în Uniunea Europeană 28,2% din PIB, în anul 2016. România era pe ultimul loc în UE la aceste cheltuieli, cu o alocare de doar 14,6% din PIB (aici fiind incluse atât sumele de la bugetul central, cât și cele cheltuite de autoritățile locale), în comparaţie cu peste o treime din PIB în Franţa, Finlanda şi Danemarca, arată datele publicate în decembrie 2018 de Eurostat. 

La nivelul UE, ponderea cheltuielilor pentru protecţie socială în PIB a scăzut uşor de la 28,3%, în 2011, la 28,2%, în 2016, în timp ce în România aceasta s-a redus de la 16,5%, în 2011, la 14,6%, în 2016. 

În Uniunea Europeană, cheltuielile pentru protecţia socială arată diferenţe majore între statele membre.

În 2016, cheltuielile pentru protecţia socială au reprezentat cel puţin 30% din PIB în Franţa (34%), Finlanda şi Danemarca (ambele cu 32%), precum şi în Austria, Belgia, Italia, Suedia şi Olanda (toate cu 30%).

În contrast, cheltuielile pentru protecţia socială au reprezentat sub 20% din PIB în România, Lituania şi Letonia (toate cu 15%), Irlanda (16%), Estonia şi Malta (ambele cu 17%), Bulgaria şi Slovacia (ambele cu 18%), Cehia, Cipru şi Ungaria (toate cu 19%). 

În 2016, cele mai ridicate cheltuieli din UE pentru protecţia socială pe cap de locuitor, ajustate la puterea de cumpărare (PPS), se înregistrau în Austria, Germania, Danemarca, Olanda şi Franţa, iar cele mai scăzute în România, Bulgaria şi Letonia. 

În medie, în UE, pensiile de vârstă şi de supravieţuitor au însemnat aproape 46% din totalul beneficiilor sociale în 2016 şi au reprezentat cea mai mare parte a beneficiilor de protecţie socială în aproape toate statele membre.

Ponderea pensiilor de vârstă şi de supravieţuitor în totalul cheltuielilor pentru protecţia socială era cea mai mare în:

• Grecia (65%),
• Italia şi Portugalia (ambele cu 58%),
• Polonia şi Cipru (ambele cu 56%).
• La polul opus sunt:
• Irlanda (34%),
• Germania (39%),
• Luxemburg (40%),
• Estonia (42%),
• Marea Britanie (42%). 
  
  

În schimb, ponderea ocupată de ajutoarele de şomaj în totalul cheltuielilor pentru protecţie socială în rândul statelor membre varia între mai puţin de 1% în România şi în Polonia şi 10% în Irlanda.

Sprijin redus pentru familie

România şi Bulgaria au cele mai scăzute cheltuieli anuale pe cap de locuitor pentru prestaţiile familiale, de 120 de euro fiecare, potrivit datelor aferente anului 2016.

Prestaţiile familiale se referă la prestaţiile sociale pentru familie şi copii, aşa cum sunt clasificate de Sistemul european pentru statisticile de protecţie socială integrate, şi includ sprijinul (cu excepţia asistenţei medicale) legat de sarcină, naştere, adopţie, îngrijirea copiilor şi a altor membri ai unei familii. Un nivel de sub 200 de euro pe cap de locuitor mai este consemnat în Lituania (150 de euro) şi Grecia (170 de euro).

Cel mai ridicat nivel al prestaţiilor familiale pe cap de locuitor este înregistrat în Luxembourg (3.000 de euro), urmat de Danemarca (1.700 de euro), Suedia (1.400 de euro), Germania şi Finlanda (ambele cu 1.200 de euro).

În 2016, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit 350 de miliarde de euro pentru prestaţii familiale (2,4%) din PIB-ul UE, reprezentând 9% din totalul cheltuielilor pentru prestaţii de protecţie socială.

Ponderea prestaţiilor familiale în cheltuielile pentru protecţie socială variază semnificativ între statele membre.

Astfel, în 2016, aceste prestaţii au reprezentat 15% din totalul prestaţiilor sociale în Luxemburg, acest stat fiind urmat de Estonia şi Polonia (13%) şi Ungaria (12%). Cele mai scăzute niveluri au fost înregistrate în Grecia şi Olanda (ambele cu 4%), urmate de Spania şi Portugalia (5%).

În România, această pondere este de aproape 10%.

Teleorman este urmat în topul județelor care dau cei mai mulți asistați sociali din țară de Buzău cu 2,33%, Dolj cu 1,96% și Galați cu 1,6%.