Numele celor doi PSD-iști este Florin Iordache, supranumit și „Altă întrebare”, unul dintre cei care s-au luptat din răsputeri în Parlament pentru ca Ordonanța 13 privind amnistia și grațierea să-și facă efectele.
Al doilea este Niculae Bădălău, acuzat de DNA că, în calitate de ministru al Economiei, ar fi făcut loby companiei italiene ”Beretta”, pentru obținerea unui contract cu statul român.
În calitatea lor de deputați, cei doi au depus o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, pentru care au solicitat adoptarea în regim de urgență.
Prin modificarea art. 36, Iordache și Bădălău vor ca polițiștii să nu aibă dreptul să-i rețină la secție mai mult de 8 ore pe cei suspecți de săvârșirea unor anumite infracțiuni.
„Polițistul are obligația de a permite persoanei să părăsească de îndată sediul poliției după finalizarea activităților conform alin. (4) sau a măsurilor legale care se impun ori după trecerea a cel mult 8 ore de la luarea măsurii prevăzute la alin. 1”, spune aliniatul nou introdus de pesediști.
Alin. (1) ne lămurește cine sunt beneficiarii modificării legislative dorite de Iordache- Bădălău: „Poliția Română poate interveni în forță, în condițiile legii, împotriva celor care pun în pericol viața, integritatea sau sănătatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum și împotriva celor care amenință cu distrugerea unor clădiri sau bunuri de interes public ori privat.
Cu alte cuvinte, dacă propunerea va fi votată de Camera Deputaților, membrii clanurilor de interlopi care perturbă grav ordinea și siguranța publică nu vor putea fi reținuți în secțiile de poliție mai mult de 8 ore.
Noroc că Iordache și Bădălău nu știu carte
Marele noroc este că cei doi luptători PSD cu statul de drept au introdus în propunerea lor legislativă o chestiune care dovedește că nu cunosc legea și care, din fericire, le aruncă în aer inițiativa în integralitatea ei.
Iordache și Bădălău statuează „principiul prezumției de legalitate (existent și în dreptul administrativ) asupra faptelor și actelor prin care polițiștii își îndeplinesc atribuțiile și activitățile cu care sunt însărcinați de lege.” Ei propun ca art. (2), alin (2) să aibă următorul cuprins: „Exercițiul autorității publice presupune fermitate și i se aplică principiul prezumției de legalitate.”
„Astfel, se instaurează un just echilibru pentru ambele părți implicate în procesul de menținere a ordinii publice, persoanele nu mai pot să conteste și să se manifeste public în mod sfidător și chiar să ultragieze invocând presupuse nelegalități”, precizează cei doi în expunerea de motive.
Consiliul Legislativ (CL), însă, le desființează propunerea, catalogând-o pe alocuri drept superfluă.
Pentru început, CL atrage atenția că a avizat deja o propunere legislativă cu același obiect de activitate, transmisă de Secretariatul General al Senatului în luna mai 2020, „care cuprindea soluții identice cu cele cuprinse în prezentul proiect”. Ceea ce înseamnă că Iordache și Bădălău au legiferat o chestiune ce fusese deja reglementată. O dovadă de „eficiență” parlamentară ce tinde spre zero.
În ceea ce privește prezumția de legalitate, Consiliul atrage atenția că „aceasta reprezintă un specific al activității polițiștilor”.
„În acest sens precizăm că, prin decizia 450/2013 Curtea Constituțională a reținut, referitor la lucrătorii operativi din cadrul poliției judiciare, că în privința acestora există prezumția de legalitate și de bună-credință în exercitatea atribuțiilor de serviciu, aspect de este aplicabil în în ceea ce privește polițiștii. Prin urmare consacrarea la nivel de lege a acestui principiu apare ca fiind superfluă și ar putea fi eliminată.
Consiliul Legislativ le atrage atenția celor doi neștitutori de carte de la PSD că și în cazul actelor întocmite de polițiști funcționează prezumția de legalitate, precizând că o decizie a ÎCCJ din 2007 statuează că „elementul central al regimului juridic al actelor administrative îl reprezintă legalitatea”.
În legătură cu termenul de 8 ore, Consiliul Legislativ atrage atenția că inițiatorul trebuie să reformuleze textul astfel încât să reiasă cu claritate că obligația de a permite persoanei să părăsească sediul poliției este instituită „indiferent dacă au fost sau nu finalizate activitățile sau măsurile legale vizate”.
Până în prezent, propunerea lui Iordache și Bădălău a fost deja respinsă de Senat și a primit aviz negativ de la Comisia de muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, în data de 25 august 2020.
Plenul este, însă, suveran, Camera Deputaților fiind cameră decizională.
Comentarii 0