Marine Le Pen, lidera partidului dreptei radicale „Reuniunea Națională”, Matteo Salvini, președintele formațiunii italiene Lega, ambii susținuți de către Rusia, Viktor Orban, premierul Ungariei prieten cu Putin, și alți 13 lideri ai unor partide cu reprezentanți în Parlamentul European au semnat o declarație comună „pentru reformarea UE”.
„În dezbaterea despre viitorul Europei care a început recent, nu trebuie să lipsească vocea partidelor atașate libertății națiunilor și tradițiilor popoarelor europene, reprezentând cetățeni atașați tradiției europene. (...)
Uniunea Europeană are nevoie de reforme profunde, deoarece astăzi, în loc să protejeze Europa și patrimoniul ei, în loc să permită dezvoltarea liberă a națiunilor europene, ea însăși devine o sursă de probleme, anxietate și incertitudine.
UE devine din ce în ce mai mult un instrument al forțelor radicale care ar dori să realizeze o transformare culturală, religioasă și, în cele din urmă, o construcție fără națiuni a Europei, având ca scop crearea unui superstat european, distrugerea sau anularea tradiției europene, transformarea socială a unor instituții de bază și a principiilor morale”, se arată în document.
„Declarația comună” menționează că după cel de-al doilea război mondial, unele țări europene au trebuit să lupte cu dominația totalitarismului sovietic timp de decenii înainte de a recâștiga independența. De asemenea, se referă la misiunea atlantică a UE și despre NATO, ca „mari realizări pentru un număr semnificativ de europeni”, pentru a sublinia că noua alianță între cele 15 partide nu-și propune abandonarea acestor proiecte.
Totuși, semnatarii declarației comune sunt printre cei mai mari constestari ai Uniunii Europene așa cum arată azi. Radicalii europeni nu neagă faptul că vor să slăbească UE și aceasta a fost deviza cu ajutorul căreia au câştigat voturi importante la recentele alegeri europarlamentare, potrivit Deutsche Welle.
Ce caută PNȚCD pe lista radicalilor europeni
Newsweek România l-a contactat pe europarlamentarul Chris Terhes pentru a afla de ce a semnat PNȚCD un „apel comun” cu politicieni care doresc dispariția formarea unui grup în Parlamentul European care contestă Uniunea Europeană așa cum există astăzi și care au legături dovedite cu Moscova.
Partidul extremist Frontul Naţional din Franţa, condus de Marine Le Pen, a fost acuzat că urma să împrumute 40 de milioane de euro de la o bancă rusească. Lidera radicală este de altfel unul dintre cei mai vocali critici ai sancţiunilor impuse Rusiei.
Citește și: Moscova ar fi dat 65 milioane de dolari pentru „Trump-ul Europei”, Matteo Salvini
„Discuția a fost mai lungă. În contextul ieșirii FIDESZ din PPE, s-a pus problema creării unui nou grup europarlamentar, care să combine cumva grupul ECR cu ID. Noi am fost total împotrivă.
Unii, cum e Le Pen, AfD sau alții care sunt în ID vor să dispară UE cu totul. Poziția noastră și a grupului ECR este că UE e un proiect important, care trebuie îmbunătățit, dar în nici un caz nu trebuie abandonat”, a explicat Chris Terhes, pentru Newsweek România.
Europarlamentarul a precizat că și el și PNȚCD s-au opus creării acelui grup, dar sunt de acord cu principiile susținute de aceleași formațiuni politice în apelul comun făcut public pe 2 iulie.
„Acum, avem un apel care are un alt scop, diferit de a crea un grup europarlamentar. Acesta a fost semnat de PNȚCD, dar se referă doar la reformarea UE.
Acest apel are legătură cu Conferința privind viitorul europei, gândită de Emmanuel Macron și Dacian Cioloș. Problema este că avem nevoie de o voce puternică privind rolul statelor naționale în UE.
Discuția care se poartă este ce fel de Uniune Europeană ne dorim: una a națiunilor, unde națiunile intră în această cooperare și pun în comun anumite atribuții, dar nici una nu își peride suveranitatea sau intrăm într-o federație, cum a fost gândită de naziști, unde se pierde suveranitatea?
Nimeni nu își dorește acest al doilea scenariu”, a susținut europarlamentarul PNȚCD.
A semnat un apel cu politicieni cu care „nu vrei să te asociezi”
Chris Terhes a menționat că este împotriva înființării unui grup politic în Parlamentul European care să combine radicali din ID cu conservatorii din ECR.
„Sunt partide cu care nu vrei să te asociezi”, a menționat politicianul, pentru Newsweek România.
Însă, a precizat europarlamentarul, discuția privind modul cum va arăta UE este o chestiune legitimă și trece dincolo de rivalitățile politice.
„Este o chestiune de principii, nu de rivalități politice. De exemplu, eu sunt împotriva creeării unei armate a UE, așa cum vor rușii, pentru că asta ar slăbi NATO. Plus, ce autoritate civilă controlează o asemenea armată?
Dar, iată, în cazul raportul Matic, problema sa este că intră peste competența statelor, cum e chestiunea cu sănătatea și educația sexuală. Sunt teme la nivelul statului, nu are ce căuta Parlamentul European în aceaste chestiune, peste competențele statelor membre, prevăzute prin tratat”, a justificat europarlamentarul Chris Terhes.
