Redăm integral discursul directorului SRI:
Eduard Hellvig se retrage din funcția de director al SRI
„Serviciul Român de Informații a transmis pe 23 iunie, către Comisia de Control, Raportul de activitate aferent anului 2022. Este un document clasificat până în momentul în care va fi discutat în Comisie și înaintat spre dezbatere plenului reunit al Parlamentului.
Raportul care a ajuns în Parlament prezintă inclusiv o sinteză a modurilor în care SRI s-a transformat din punct de vedere al instrumentelor de lucru pentru a deveni mai flexibil şi mai adaptabil schimbărilor de realitate geopolitică.
Asupra acestor transformări aș vrea să insist. Cred că este important ca societatea și cetățenii să știe că SRI s-a transformat major în acești ani, ca să poată acționa mai eficient și mai adaptat provocărilor actuale, pentru a proteja România.
Suntem la finalul unui proces foarte important de reconfigurare a tuturor componentelor SRI, atât la nivel local cât şi regional. A fost un proces menit să asigure instituţiei un sistem conceptual de securitate integrat, precum şi să îi sporească eficienţa în prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.
Documentul detaliază și finalizarea cu succes a două proiecte majore – Regio şi Centrio, secondate de multiple etape de reaşezare organizatorică. Prin aceste două proiecte de reorganizare, SRI a devenit o instituție modernă, suplă și debirocratizată.
Proiectul Regio
Proiectul Regio a început în 2017 și a avut ca obiectiv reorganizarea teritorială a instituţiei, pentru a ne adapta la realitățile actuale şi la ameninţările preponderente ale unei arii geografice particulare.
Nu mai există astăzi 41 de Servicii în miniatură aferente fiecărui judeţ şi Capitalei.
Acum vorbim de o nouă organizare regională, cu mai puține direcții, cu un lanţ de comandă scurtat şi cu o flexibilitate accentuată, care a produs deja rezultate foarte bune.
Proiectul Centrio
Proiectul Centrio a însemnat pasul următor - adică transformarea din temelii a unităţilor centrale ale Serviciului în raport cu o idee simplă: operaţiunile pe primul loc.
Împreună cu parteneri instituționali importanți, pe model euro-atlantic, am reformulat concepţiile de lucru astfel încât resursele umane şi financiare, investiţiile şi priorităţile să fie direcţionate în raportare directă la obiectivele de securitate naţională.
Acest lucru a implicat și asigurări legate de menținerea în matca legală și constituțională, cu accent pe creșterea eficienței și consolidarea bunului prestigiu creat în relația cu partenerii noștri din UE și NATO.
„Mi-am îndeplinit toate obiectivele”
Rezultatele bune au apărut deja, şi acest lucru nu poate decât să ne bucure. Personal, am satisfacţia de a constata că direcțiile strategice pe care le-am urmărit funcționează cu succes în planul concret al activităţilor SRI.
Prin ceea ce conţine şi confirmă, raportul SRI îmi oferă sentimentul îndeplinirii tuturor obiectivelor în rolul public de director al Serviciului Român de Informaţii.
Modernizarea instituției s-a făcut la pachet cu alți pași care, în acești ani, au însemnat o separare de moștenirea vechii Securități, introducerea de cursuri despre totalitarism și democrație pentru noii angajați, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat și de alte instituții. Până acum, nu s-a întâmplat acest lucru. Am mai vorbit de riscul securismului și nu îl voi mai repeta. Sper că suntem mai mulți cei care înțelegem mizele acestei clarificări a trecutului.
Nu putem privi niciodată înainte dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generații. Nu putem mereu cere generațiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat.
Finalizarea proceselor de actualizare operaţională a SRI mă obligă, în egală măsură şi la o analiză cu privire la viitor. Vorbesc despre viitor în raport cu valorile care mă definesc, cu lucrurile în care cred şi sub auspiciile sistemului democratic pe care am ales să îl slujesc.
Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea Serviciului Român de Informații.
Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu Preşedintele României, căruia îi mulțumesc și cu acest prilej pentru susținerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului.
L-am informat și pe președintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Este o decizie ale cărei rațiuni au fost înțelese pe deplin, și pe care vi le împărtășesc și dumneavoastră.
Un gest de sănătate diplomatică
Este o cutumă greşită la noi, ca cei care dețin funcții de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forțați. Majoritatea celor care dețin puterea nu renunță la ea când își îndeplinesc obiectivele, din diverse motive.
Eu personal, cred că este nevoie de un astfel de pas. Este în primul rând un gest de sănătate democratică, pe care l-am argumentat fără echivoc încă din primul an de mandat. Este sănătos pentru democraţie, pentru echilibrul puterilor în stat, ca un director de serviciu de informaţii să aibă un mandat limitat în timp.
Pietrificarea în funcţie nu este bună, ea poate conduce la setarea de obiective greşite pentru instituţie, la pierderea contactului cu realitatea socială, la confundarea funcției cu persoana care o deține. Nu vreau acest lucru, nici pentru mine, nici pentru o instituţie care este mai valoroasă decât orice director pe care l-a avut.
Nu vreau să evit abordarea frontală a unui subiect care este legitim dezbătut în spaţiul public: funcţia de director al unui serviciu de informaţii oferă acces la un volum semnificativ de informaţii sensibile.
Nu cred că este bine pentru democraţie ca o persoană să concentreze expunere la informaţie secretă pentru un timp îndelungat. Pur şi simplu, cred că cetăţenii şi statul sunt mai bine slujiţi dacă la conducerea SRI se succed lideri la intervale de timp clar stabilite.
Consider că, din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există nici o rațiune pentru a continua să exercit această funcție. După cum spuneam, închei această etapă de viaţă cu satisfacţia că am făcut lucruri bune pentru cetăţeni, pentru România şi pentru SRI.
Am reușit restructurarea instituției pentru a fi mai eficientă, am îndepărtat-o de politică și de moștenirea fostei Securități, și am menținut și amplificat încrederea și respectul partenerilor noștri externi, alături de care SRI luptă zi de zi pentru protejarea României.
Am promovat o nouă generație în funcțiile de conducere și am pus la dispoziția societății informațiile extrase din arhivele fostei Securități. Starea serviciului este, acum, semnificativ mai bună decât era în urmă cu 8-9 ani. Realizările publicabile, dar şi provocările mandatului se regăsesc în volumul 2 al Monografiei SRI, care acoperă perioada 2015-2023.
Vreau să-mi exprim aprecierea faţă de profesioniștii din SRI, faţă de partenerii din conducerea executivă şi faţă de beneficiarii legali ai instituției, care mi-au fost sprijin, dar şi resort critic pozitiv în toţi aceşti ani.
Rămân un susţinător deschis al valorilor de securitate naţională şi al profesioniştilor oneşti din domeniul informaţiilor. Și cred că viitorul SRI va fi unul bun pentru România dacă instituția se ferește de greșelile și abuzurile trecutului, dacă își menține parcursul democratic și de profesionializare care i-au adus în prezent admirația și respectul partenerilor săi din țară, din UE și din NATO.
Îmi amintesc acum de ceea ce spunea un important lider politic european al secolului XX - „Singurul ghid al unui om este conștiința sa. Singurul scut al memoriei sale este verticalitatea și sinceritatea acțiunilor sale. Este foarte imprudent să mergi prin viață fără acest scut, pentru că suntem atât de des luați în derâdere de eșecurile speranțelor noastre și de nerealizarea planurilor noastre. Purtând acest scut, vom fi mereu în rândul celor onorabili”.
Declaraţia de astăzi este ultima în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii. Profesional şi sufleteşte voi fi marcat pozitiv pentru toată viaţa de această experienţă deosebit de onorantă. Emoțional şi raţional, mă voi raporta totdeauna cu respect, consideraţie şi afecţiune la motto-ul SRI – Patria, a priori.
Vă mulţumesc! O zi bună!”, a spus directorul SRI în ultima sa intervenție în această funcție.
Hellvig conducea SRI din 2015
Eduard Hellvig a fost numit în funcția de director al Serviciului Român de Informații (SRI) în anul 2015. El este cunoscut ca un apropiat al președintelui Klaus Iohannis, cu care a colaborat în campania prezidențială din 2012.
De asemenea, Hellvig a avut o relație strânsă și cu fostul președinte al PNL, Crin Antonescu, fiind chiar consilierul personal al acestuia. Înainte de a-și asuma această poziție, Hellvig a fost membru al Partidului Conservator (PC).
De asemenea, el a avut o colaborare în cadrul unei companii deținute de Dan Mihalache. Înainte de a ocupa funcția de director al SRI, Hellvig a fost europarlamentar începând cu anul 2013, iar în guvernul USL a îndeplinit funcția de ministru al Dezvoltării.
Cu toate acestea, el a demisionat scurt timp după numirea sa în funcție, după ce Agenția Națională de Integritate (ANI) a făcut public faptul că liderul se afla într-un conflict de interese.
Cine îi va lua locul lui Eduard Hellvig în fruntea SRI?
Potrivit legii 14/1992, art. 24, directorul Serviciului Român de Informații are un prim-adjunct, care este și înlocuitorul legal al acestuia, precum și 3 adjuncți.
Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informații și adjuncții directorului au rang de secretari de stat și sunt numiți de Președintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informații.
Comentarii 0