PNL și USRPLUS ar fi acceptat condiția pusă de UDMR, ca magistrații să poată fi trimiși în judecată doar cu avizul CSM, scrie G4Media. UDMR ar fi condiționat adoptarea legii de desființare a secției speciale de anchetare a magistraților, SIIJ, de această măsură.
Coaliția majoritară vrea super-imunitate pentru magistrați
Stelian Ion ar fi acceptat această solicitare a UDMR, solicitare pe care o are și CSM-ul.
În 2017, Stelian Ion, pe atunci doar deputat USR aflat în opoziție, a inițiat, împreună cu deputata Steluța Cătăniciu - pe atunci la ALDE, azi la PSD - un amendament asemănător la pachetul de modificare a legilor justiției, pachet inițiat de PSD-ul controlat de Dragnea.
”Efectuarea în continuare a urmăririi penale fată de un judecător sau procuror pentru infractiuni săvârşite în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legătură cu acestea se poate dispune numai după încuviintarea Sectiei pentru judecători sau procurori, după caz. Dispozitiile alin. (4) se aplica in mod corespunzator”, se arăta în amendamentul adoptat iniţial de comisie la propunerea UNJR, CSM, USR şi ALDE.
În legea în vigoare, imunitatea magistraţilor era doar pentru percheziţie, reţinere, arestare preventivă sau arest la domiciliu.
UNJR era condus, la acel moment, de controversata Dana Gârbovan.
După ce acest amendament a trecut, au apărut imediat reacțiile extrem de critice în presă, iar USR, prin Stelian Ion, și ALDE, prin Steluța Cataniciu, și-au retras propunerea.
Stelian Ion a susţinut că amendamentul a fost adoptat iniţial la propunerea şi cu susţinirea USR pentru că dezbaterile în comisie s-au desfăşurat în prea mare viteză.
La solicitarea deputatului USR, Florin Iordache a spus că, din moment ce iniţiatorul nu îşi mai susţine amendamentul, acesta se consideră anulat, astfel încât nu va figura în raportul final la capitolul amendamente respinse.
În 2018, Parlamentul a decis că judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului Curţii.
Membrii Guvernului pot fi urmăriți penal doar cu acordul Parlamentului, ceea ce a făcut ca mulți demnitari, printre care Victor Ponta sau Titus Corlățean, să fie protejați. Potrivit articolului 109 din Constituție: “Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor“.
