2022, anul când Dorneanu pleacă de la CCR și PSD poate pierde controlul la Curtea Constituțională

DE Andrei Mocanu | Actualizat: 09.07.2021 - 01:38
2022, anul când Dorneanu pleacă de la CCR și PSD poate pierde controlul la Curtea Constituțională. Foto Inquam Photos/Octav Ganea

Mandatele a trei judecători constituționali, inclusiv al președintelui Valer Dorneanu, expiră în 2022. Trei noi judecători urmează să fie numiți de președintele României, respectiv de Senat și de Camera Deputaților. Aceeași majoritate parlamentară ca azi va aduce membri non-PSD.

SHARE

Valer Dorneanu, controversatul președinte al Curții Constituționale a României (CCR), va încheia anul viitor mandatul său de judecător constituțional. 

Fostul politician a ajuns în această funcție în 2013, ca reprezentant al Camerei Deputaților, for controlat atunci de PSD, al cărui membru i-a fost până în 2010. A fost ales președinte al CCR în 2016 și reales în 2019. În cei opt ani de mandat care au trecut până astăzi, Valer Dorneanu a fost acuzat de nenumărate ori că a schimbat rolul prevăzut de Constituție pentru Curtea Constituțională. 

În loc să fie un arbitru și un apărător al respectării legii fundamentale, CCR s-a transformat în legiuitor, impunând, de multe ori, prevederi care se băteau cap în cap sau obligând Parlamentul să modifice legi în funcție de interesul de moment al judecătorilor constituționali. 

Ultimul scandal de acest gen a avut loc chiar în iunie, când Curtea Constituțională a României a decis cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi stabilită decât de Parlament, potrivit unui comunicat al CCR. Doar judecătoarele numite de președintele Klaus Iohannis, Livia Doina Stanciu și Simina Tănăsescu, au făcut opinie separată.

Mai mult, CCR le-a cerut judecătorilor români să nu respecte o hotărâre a Curții de Justiție a UE, care lăsa mână liberă instanțelor dacă să recunoască sau nu Secția Specială. CCR încălca și cerea și justiției să încalce tratatele UE, care prevăd că legislația europeană prevalează celei naționale. 

Pe 11 iunie, 25 de organizaţii din România şi străinătate au solicitat demisia membrilor CCR care au adoptat decizia, printre care și Valer Dorneanu.

Mona Pivniceru reclamă, Mona Pivniceru judecă

Cel de al doilea judecător constituțional căruia îi expiră mandatul anul viitor este Mona Pivniceru, fost ministru al Justiției în primul guvern USL, condus de Victor Ponta. 

Aceasta a fost trimisă la CCR de Senat, în 2013, într-un moment în care majoritatea parlamentară era asigurată de uniunea dintre PSD și PNL. 

În 2016, Mona Pivniceru a atacat la CCR, din postura de judecător al CCR, o lege care nu-i dădea dreptul la pensie specială mai mare de magistrat. Altfel spus, ea a reclamat, ea a judecat. Aceasta era nemulțumită că cei nouă ani de mandat la Curtea Constituțională nu se calculează ca vechime în activitatea de magistrat.

În 2013, propunea schimbarea modului cum sunt numiți membrii CCR. În prezent, trei judecători sunt numiţi de Senat, trei de Camera Deputaţilor și trei de Președintele României.

Mona Pivniceru considera că cei nouă membri din componenţa Curţii Constituţionale să fie reprezentanţi ai celor trei puteri din stat. Formula propusă presupune numirea a trei reprezentanţi din partea Parlamentului, trei din partea Guvernului și trei din partea puterii judecătorești. Temeiul acestei propuneri reprezintă asigurarea echilibrului și controlului reciproc între puterile statului.

Și Mona Pivniceru a susținut, din postura de judecător constituțional mai ales politica PSD, inclusiv în ceea ce privește asaltul lui Liviu Dragnea asupra justiției.

Daniel Morar, de la erou al Anticorupției, la întâlniri cu Florin Iordache

Procurorul Daniel Morar a fost șeful Direcției Naționale Anticorupție timp de șapte ani, între 2005 și 2012,  fiind cel care a revitalizat DNA și care a pornit campania de dosare penale împotriva politicienilor corupți care avea să ajungă la apogeu în mandatul celei care i-a urmat la conducerea instituției, Codruța Kovesi. 

Daniel Morar a fost numit la CCR în 2013, de către președintele României Traian Băsescu, în condițiile în care avea o imagine bună ca fost procuror șef al DNA.

În perioada în care guvernarea a fost preluată de PSD-ul lui Liviu Dragnea, Daniel Morar a fost acuzat, uneori, că îi face jocurile acestuia împotriva justiției. 

Judecătorul constituțional a fost implicat într-un scandal de presă în momentul în care a fost suprins discutând cu deputatul Florin Iordache, președintele Comisiei Speciale prin care Dragnea dorea măcelărirea legilor justiției. 

Citește și: Jurnalista Marinela Mititelu relatează cum i-a surprins pe Iordache și Valer Dorneanu

Mai mult, Daniel Morar a fost printre cei care a susținut, din calitate de judecător constituțional, în 2016, scoaterea Serviciului Român de Investigații din anchetele efectuate de DNA, considerând că protocolul încheiat între Parchetul General și SRI este neconstituțional. 

Morar a fost criticat pentru faptul că anterior, când era șef al DNA, a lăudat colaborarea cu SRI. 

Decizia CCR a provocat eliminarea din sute de dosare a probelor și interceptărilor obținute cu ajutorul Servicului Român de Informații. 

 

Parlamentul și Președinția, cei care pot răsturna raportul de putere la CCR

În 2022, așadar, Președinția României, Senatul și Camera Deputaților pot numi câte un judecător la Curtea Constituțională. Majoritate parlamentară este deținută, în prezent, de coaliția dintre PNL și USR PLUS și UDMR. 

Deocamdată nu e cunoscut cine ar urma să fie numit de cele trei instituții. 

Foștii miniștri de Justiție Ana Birchal și Cătălin Predoiu au vorbit despre necesitatea ca CCR să fie reformată, altfel doar o simplă schimbare de nume ale judecătorilor nu va rezolva problema actuală a instituției, care decide discreționar în funcție de interese politice. 

„Alertam despre necesitatea modificării în regim de urgenţă a legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR. Aşa cum am mai spus, prin modificarea acestei legi se pot stabili criterii clare atât de numire la CCR (de exemplu persoana numită să nu fi fost afiliată politic în ultimii minimum 10 ani de zile) cât şi competenţă CCR astfel încât instituția să nu îşi mai extindă competenta fiind mai degrabă un analist politic”, a menționat Ana Birchal.

„Uneori, jurisprudenţa recentă a CCR îi ultra-activează competenţele. În optica mea, potrivit Constituţiei, CCR trebuie să se oprească în marginea controlului constituţionalităţii actelor normative cu rang de lege şi a conflictului constituţional. Uneori, jurisprudenţa CCR a trecut din sfera controlului constituţionalităţii legilor şi cea a contenciosului constituţional, în sfera contenciosului administrativ rezervat instanţelor de judecată şi chiar a mers până la a sugera şi chiar impune Parlamentului legiferarea într-un sens sau altul, substituindu-se practic punctual acestuia”, a scris și Cătălin Predoiu.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.