Golăneală

DE Cristian Preda | Actualizat: 09.11.2018 - 07:08

Profesorul Lucian Boia a acordat de curând un interviu unei jurnaliste despre noua sa carte apărută la Humanitas, sub titlul „De la Dacia antică la Marea Unire, de la Marea Unire la Românai de azi“.

SHARE

Când ajunge la zilele noastre, istoricul compară situația guvernărilor controlate de Liviu Dragnea cu cele de la Budapesta și Varșovia: „În Ungaria și în Polonia sunt niște derapaje de natură ideologică. La noi sunt niște derapaje de natură penală. E o diferență, dar există și speranța că la noi se poate rezolva mai ușor. Fiindcă la ei, ceea ce se petrece, dacă într-adevăr e motivat ideologic, sunt lucruri care au o anumită greutate. Pe când la noi e o golăneală, ca să zic așa [...] nu principiile sunt discuția acum în România, ci faptul că unii vor să-și salveze pielea“.

Lucian Boia are și nu are dreptate. Sunt de acord cu el când spune că „unii vor să-și salveze pielea“ și folosesc guvernarea ca să atingă acest scop. Retorica liderilor PSD și ALDE e elocventă. Deciziile lor sunt și mai clare. Ultima găselniță a majorității e schimbarea legii care privește executarea pedepselor: cine primește mai puțin de cinci ani va sta acasă, fără brățară de supraveghere. Istoricul e îndreptățit să numească asemenea gesturi „golăneală“, întrucât e clar că ele țintesc protejarea unor corupți din actuala majoritate.

Istoricul care a demitizat abordările istoriei noastre moderne face bine că introduce ideologia în discuție. Și polonezii, și Orban Viktor sunt conservatori, deși al doilea e afiliat la familia populară europeană, nu la cea din care fac parte Theresa May și Jaroslaw Kaczyńki. Alianța care deține majoritatea la noi e alcătuită dintr-un partid care e membru al Internaționalei socialiste și un altul care a copiat numele fracțiunii liberale din Parlamentul European. Unii ar putea spune că atât partidul condus de Dragnea, cât și cel condus de Tăriceanu au ceva conservator: relația strânsă cu Biserica Ortodoxă, în primul caz, și apropierea de Casa Regală, în al doilea, vădesc faptul că democrația e gândită de actuala majoritate în termenii în care era articulată până la Al Doilea Război Mondial, și anume ca o binecuvântare teologico-politică a corupției elitelor.

Dincolo de similaritățile partizane, există însă ceva care apropie situația din România de cea din Polonia și Ungaria: în cele trei țări, avem de-a face cu majorități care consideră că pot face orice, în particular în domeniul justiției. De aceea au și fost puse împreună cele trei țări foste comuniste în categoria inamicilor statului de drept și ai societății deschise. Ideea guvernelor despre care vorbim e aceea că mandatul încredințat de cetățeni le-ar îngădui să limiteze independența magistraților. 

Următorii ani ne vor obliga pe noi, pe maghiari și pe polonezi să revenim la domnia legii, cea care ne-a fermecat atunci când am hotărât că vrem să fim o parte a UE.

Comentarii

© 2018 NEWS INTERNATIONAL S.A.