Primăria din orașul Gheorghieni a decis să instaleze, pe clădirea instituției, și denumirea sa în maghiară, „Városháza” (Casa orașului). Decizia a fost luată în mai multe localități din județul Harghita: Târgu Secuiesc, Baraolt, Cernat, Ghidfalău, Malnaș, Mereni, Sânzieni.
Dan Tănasă, astăzi deputat din partea Alianței pentru Unirea Românilor, a fost nemulțumit de decizie și prin Asociația Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), pe care o conducea, a decis să conteste în instanță denumirea bilingvă.
În 2019, Tribunalul din București a respins acțiunea actualului parlamentar, ca fiind neîntemeiată. Dan Tănasă a făcut recurs, iar la finalul anului trecut, Curtea de Apel București a decis, definitiv, că deputatul AUR nu are dreptate.
Decizia completă a instanței aici.
„Curtea nu poate constata o legătură directă între solicitarea de înlăturare de pe clădirea primăriei Gheorghieni a traducerii termenului «Primărie» ca fiind «Városháza» și scopul declarat al asociației de a promova România ca stat național demn prin promovarea coeziunii cetățenilor, prin promovarea culturii și a tradițiilor, a istoriei și a justiției, precum și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, cu precădere pentru respectarea drepturilor identitare, culturale, sociale și de altă natură a cetățenilor români de naționalitate română", se arată în motivarea instanței, făcută publică luna aceasta.
Judecătorii consideră că, din contră, prin aceste acțiuni în instanță, „introduse în mod neîntemeiat”, Asociația Civică pentru Demnitate în Europa are ca scop instigarea la ură contra cetățenilor aparținând minorităților naționale, astfel încălcând în mod grav principiile Uniunii Europene iar și cele privind Declarația Universală a Drepturilor Omului.
ADEC nu este la prima acțiune de acest fel. În 2015, Dan Tănase a cerut eliminarea de pe sediile primăriilor din Harghita a inscripției „Községháza” (Casa comunei) și „Városháza” (Casa orașului), cu argumentul că denumirea maghiară nu are echivalent în vocabularul administrației publice din România, ea a fost preluată de primăriile din Ungaria Deci, utilizarea ar ilegală.
În 2016, a câștigat la fond două procese intentate împotriva Primăriei municipiului Miercurea Ciuc și a Consiliului Local. Judecătorii au obligat atunci municipalitatea să elimine inscripția maghiară „Városháza”, dar și drapelul secuiesc și drapelul orașului de pe sediul primăriei.
Tot în 2016, Dan Tanasă a reclamat Colegiul Mikó din Sfântu Gheorghe, adresându-se Consiliului Local, și
cerând înlăturarea inscripției maghiare de pe fațada clădirii, amenințându-i pe aleșii locali.
În 2020, Curtea de Apel București a stabilit că „prin inscripțiile aflate pe fațada Primăriei, nu este afectat în niciun fel statutul limbii oficiale ale României. Inscripțiile sunt aplicate cu scop orientativ, reprezintă o decorațiune a clădirii, iar denumirea în limba română este prima aplicată pe clădire, astfel prin inscripționarea acestor instituții atât în limba română cât și în limba maghiară în același rând nu se afectează caracterul de limbă oficială a limbii române în România.”
