Ziduri, garduri, sârmă ghimpată la granițele României. Bonus: vom intra în Schengen. Miniștrii UE propun construirea de ziduri şi garduri cu sârmă ghimpată şi un mecanism de solidaritate, de supraveghere a migrației.
Informaţiile acestea au fost vehiculate în negocierile cu ușile închise, dintre parlamentarii UE, de luni și marți 18-19 decembrie.
Ziduri, garduri, sârmă ghimpată la granițele României
Discuțiile inițiale au vizat posibilitatea introducerii unui mecanism de solidaritate, de exemplu, declanșarea relocării migranților sau orice altă formă de solidaritate, cum ar fi contribuțiile financiare către țările în dificultate sau furnizarea de echipamente.
Cu toate acestea, natura mecanismului de solidaritate ar putea fi schimbată radical, printr-un set suplimentar de măsuri, pentru a face frontierele UE mai greu penetrabile. Pactul privind migrația este un grup de dosare legislative, care va stabili un nou regim de gestionare a migrației în UE, dacă se ajunge la un acord, înainte de sfârșitul acestui mandat.
Dacă UE implementează acest program şi România va fi obligată să ridice garduri de sârmă ghimpată la frontierele sale non-UE, intrăm în Schengen, iar UE va fi un mare ţarc, înconjurat cu sârmă ghimpată.
Citeşte şi: Cum vrea România să intre în Schengen sfidând veto-ul Austriei. E ultima soluție
Cu negocierile încă în desfășurare, Regulamentul privind gestionarea migrației în domeniul azilului (RAMM), a fost cel mai discutat dosar al pactului privind migrația, în dezbaterile publice și mass-media.
RAMM va pune în aplicare reguli de solidaritate, atunci când una sau mai multe țări se confruntă cu dificultăți, în gestionarea unui număr mare de migranți care soseşte pe teritoriul lor.
În propunerile făcute de miniștrii și europarlamentarii UE, RAMM ar include un „pool de solidaritate”, care va aduna informații despre modul în care țările contributive vor ajuta statele membre în dificultate, ca punct focal al mecanismului de solidaritate.
Citeşte şi: Austria pierde miliarde € doar ca să nu lase România în Schengen. 2% din migranți vin din România
În acest moment, Comisia Europeană și miniștrii UE sunt dispuși să păstreze deciziile privind solidaritatea (cine face contribuțiile și cum) ca informații clasificate, un oficial de vârf explicând că dezvăluirea publică a unor astfel de informații ar putea fi un factor de atracție pentru migranți.
Un alt punct în discuție este relocarea declanșată de reîntregirea familiei. Potrivit ultimelor negocieri, miniștrii UE nu vor să recunoască frații ca beneficiari ai reîntregirii familiei.
„Liderii europeni încearcă să restricționeze accesul la reunirea familiei, excluzând familiile care locuiesc legal în UE, fără protecție internațională”, a declarat pentru Euractiv Federica Toscano, de la Salvați Copiii.
Citeşte şi.
„Acest Pact pune în pericol familiile și încalcă flagrant drepturile copiilor. Nu numai că impune detenția sistematică a familiilor care sosesc împreună, în Europa, dar separă și copiii de părinți și desparte frații”, a adăugat Toscano.
Management de criză
Un alt dosar aflat în discuţie este regulamentul de management al crizelor, care ar declanșa un mecanism care pune în aplicare un set de reguli, atunci când există o situație de criză.
Până acum, sunt avute în vedere trei scenarii: o criză declanșată de un aflux masiv de persoane care sosesc la granițele UE; o situație de forță majoră (o sosire masivă din cauza războaielor, a climei sau a oricărei alte urgențe umanitare); și instrumentalizarea – în cazul în care un stat sau un actor nestatali facilitează trecerea migranților.
Comisia Europeană, dar în special statele membre UE, va avea probabil puteri decizionale importante în guvernarea gestionării crizelor, în special în ceea ce privește momentul în care să declanșeze criza.
Puteri discreţionare
Durata crizei va fi probabil limitată la maximum 12 luni, iar statele membre vor avea puteri discreționare, cu privire la modul de a contribui la ajutarea țărilor care se confruntă cu criza, pe teritoriul lor.
În situație de criză, se vor aplica proceduri de urgență la frontieră. Organizațiile societății civile spun că procedurile de urgență vor fi în detrimentul solicitanților de azil, deoarece garanțiile pentru persoanele care caută protecție vor fi reduse.
„Discuțiile în curs, privind criza și propunerile de instrumentalizare, sunt extrem de alarmante. Propunerile de a permite statelor să ignore standardele de azil într-un set vag și extins de situații ar reprezenta un atac sever la adresa azilului în Europa”, a declarat pentru Euractiv purtătorul de cuvânt al Amnesty International pentru migrație în UE, Olivia Sundberg.
