Remarcat pentru capul său chel, vocea profundă și rezonantă şi acadeaua pe care o purta permanent, în colţul gurii, este probabil cel mai cunoscut pentru rolul Lt. Theo Kojak, din serialul poliţist "Kojak", turnat între anii 1973 şi 1977.
Aristotelis Savalas s-a născut în Garden City, New York, la 21 ianuarie 1922, al doilea din cei cinci copii ai părinților greci Christina (născută Kapsalis), o artistă originară din Sparta, și Nick Savalas, proprietar de restaurant. Bunicii săi paterni proveneau din satul grecesc Ierakas. Savalas și fratele său, Gus, vindeau ziare și lustruiau pantofi pentru a ajuta la întreținerea familiei.
Viața polițistului Kojak care îi ținea pe români în case
Savalas vorbea inițial doar greacă atunci când a intrat în școala primară, dar mai târziu a învățat engleza. A urmat cursurile liceului Cobbett Junior High School din Lynn, Massachusetts.
În 1941, Savalas a fost înrolat în armata Statelor Unite. Din 1941 până în 1943, Savalas a servit în Compania C, Batalionul 12 de pregătire medicală, Regimentul 4 de pregătire medicală din Camp Pickett, Virginia. În 1943, a fost eliberat din armată cu gradul de caporal după ce a fost grav rănit într-un accident de mașină.
Savalas a petrecut mai mult de un an recuperându-se în spital cu o fractură de bazin, o entorsă la gleznă și o comoție cerebrală. A urmat apoi cursurile Institutului Forțelor Armate, unde a studiat producția de radio și televiziune.
A obținut o diplomă de licență în psihologie la Școala de Studii Generale din Columbia în 1946 și a început să lucreze la un masterat în timp ce se pregătea pentru școala de medicină.
Înainte de a fi un actor de succes, când servea în armata SUA, în Al Doilea Război Mondial, Savalas a lucrat pentru Departamentul de Stat al SUA, ca prezentator al emisiunii "Vocea Americii". A fost atunci la originea frazei "Who Loves Ya, Baby?", consacrată apoi în serialul "Kojak")
Citeşte şi: Povestea lui Bruce Willis, actorul care nu își mai amintește că a fost cel mai greu de ucis
Celelalte roluri ale lui Telly: "Birdman of Alcatraz" (1962), "The Greatest Story Ever Told" (1965), "Battle of the Bulge" (1965), "The Dirty Dozen" (1967), "Kelly's Heroes" (1970), "Horror Express" (1972), "Lisa and the Devil" (1974) și "Escape to Athena" (1979), conform 247Sports.
Pentru "Birdman of Alcatraz", un film foarte bun, a fost nominalizat la Premiul Oscar și Globul de Aur, pentru cel mai bun actor în rol secundar.
A fost Kojak
Kojak era un detectiv chelios din New York cu o pasiune pentru acadele. Acadelele le sugea pentru a scăpa de fumat. Totuși, Savalas a fumat foarte mult pe ecran - țigări, trabucuri și țigări - pe tot parcursul episoadelor din primul sezon. Se pare că acadelele i-au provocat trei carii și au făcut parte dintr-un efort (nereușit) al lui Kojak (și al lui Savalas însuși) de a-i reduce fumatul.
Serialul s-a difuzat și la București și s-a bucurat de un uriaș succes. În România, serialul a rulat timp de 5 sezoane, în anii 1975 -1980, dar primul episod a fost difuzat la CBS la data de 24 octombrie 1973.
La București, au apărut imitații de acadele cărora li s-a spus bomboane Kojak iubite de copii și de cei mari. ”Ia Kojaku! Fă o bucurie copilului!”, strigau comercianții ambulanți care vindeau și cornete cu semințe prăjite. Tot de la acest personaj au rămas și expresiile: ”Culoarea părului? Chel” sau ”Uite-l pe Kojak!”, pentru persoanele cu chelie.
Legenda spune că și Nicolae Ceaușescu era mare amator de Kojak. Nu pierdea nici un episod. De aceea au putut și românii să vadă cel mai vizionat serial din acea vreme.
A fost căsătorit de 3 ori
În 1948, după moartea tatălui său din cauza unui cancer, Savalas s-a căsătorit cu iubita sa din facultate, Katherine Nicolaides. Fiica lor, Christina, numită după mama sa, s-a născut în 1950. În 1957, Katherine a cerut divorțul. Ea l-a îndemnat să se mute înapoi în casa mamei sale în cursul aceluiași an.
În timp ce Savalas era falit, a fondat Garden City Theater Center în orașul său natal Garden City. În timp ce lucra acolo a cunoscut-o pe Marilyn Gardner, o profesoară de teatru. S-au căsătorit în 1960. Marilyn a dat naștere fiicei lor, Penelope, în 1961. O a doua fiică, Candace, s-a născut în 1963. Au divorțat în 1974.
În ianuarie 1969, în timp ce lucra la filmul On Her Majesty's Secret Service, Savalas a cunoscut-o pe actrița Sally Adams (prezentată ca Dani Sheridan, unul dintre "Îngerii morții" ai lui Blofeld), o actriță cu 25 de ani mai tânără
Deși Savalas și Sally Adams nu s-au căsătorit niciodată în mod legal, ea a purtat numele de Sally Savalas.
În 1977, în timpul ultimului sezon al serialului Kojak, Savalas a cunoscut-o pe Julie Hovland, un agent de turism din Minnesota. Cuplul a fost căsătorit din 1984 până la moartea lui și a avut doi copii.
A murit în 1994 după un cancer la prostată, la funeralii particiâpnd cele 3 soții.
Bântuit de o fantomă
"Dacă aşa ceva mi s-a putut întâmpla mie, atunci acel ceva este un lucru pe care nu-l pot înţelege", spune Telly Savalas, istorisind o păţanie din tinereţea sa.
Citeşte şi: Ovidiu Lipan Țăndărică și Bobby Păunescu au fondat o casă de producție cinematografică: Ce film fac?
"Am plecat de la o întâlnire cu o tânără frumoasă. Era 2 dimineaţa şi mă duceam spre casă, spre Long Island, după ce o condusesem acasă, şi am rămas fără benzină la maşină", povesteşte actorul.
"M-am dus la un restaurant şi am întrebat dacă este vreo staţie de benzină. Mi s-a spus că este o staţie de benzină, dincolo de o pădure, spre Grand Central Parkway (n.n.: o autostradă lungă de 23 de kilometri, care se întinde de la Podul Triborough, din New York, până în Comitatul Nassau, pe Long Island)", a istorisit Savalas.
Tipul într-un Cadillac, într-un costum alb
Mai jos, transcriptul poveştii spuse de Kojak.
"Aici, este o e staţie de benzină deschisă toată noaptea, mi s-a spus. Aşa că am început să merg prin pădure. În timp ce mergeam, am auzit o voce spunându-mi: Am să te duc eu!
M-am întors şi am văzut un tip într-un Cadillac, într-un costum alb, care mi-a spus: Te duc eu! I-am mulţumit frumos. Am mers spre staţia de benhzină, în maşina omului, vorbind politicos.
Mă întrebam dacă o să-mi ceară bani şi adevărul era că nu aveam bani. I-am spus: Uite, eu lucrez pentru Departamentul de Stat, dă-mi adresa ta, pentru că sunt foarte jenat . Am mers la benzinărie, am plătit benzina şi am plecat înapoi, spre maşina mea.
O lumină albastră
Am pus benzina în rezervor, gândindu-mă că tipul fusese foarte drăguţ. Apoi am văzut o lumină albastră şi mi-a spus: Este un jucător de baseball pe care îl ştiu. L-am Întrebat: Cine este? Mi-a spus numele.
M-a împins spre maşină, să o pornesc. Am întors cheile în contact, motorul a pornit - ce experienţă plăcută, să fiu ajutat în felul ăsta, fără nici un incident sau altceva de genul acesta. Am plecat şi am ajuns acasă.
M-am trezit dimineaţă, m-am dus la muncă, iar pe la orele amiezii am citit titlul următor în presă: General american aşa şi pe dincolo mort. Era tipul cu care mă întâlnisem, despre care scria că murise în circumstanţe foarte misterioase.
Jimmy's Bar
După serviciu, m-am dus acasă şi i-am spus mamei: Hei, mamă, uite ce coincidenţă. Şi i-am povestit. cred că mama mea era un fel de vrăjitoare. Mi-a spus: Ciudate lucruri se pot întâmpla.
Apoi, mi-am adus aminte că-mi dăduse o bucată de hârtie, cu adresa lui, ca să îi trimit banii, pentru ajutorul dat. Am format numărul de telefon de lângă adresă. Era Jimmy's Bar.
Am întrebat: Pot vorbi cu dl. Collin, vă rog? Cu cine? Dl. Collin. Aşteptaţi numai puţin, mi-a spus vocea de la celălalt capăt al telefonului.
Dl. Collin
O femeie a luat telefonul şi m-a întrebat: Cine sună? Am spus: Bună ziua, pot să vorbesc cu dl. Collin, vă rog? Nu este aici. Când îl aşteptaţi să vină? Cine sunteţi?
Am răspuns: Am fost cu dl. Collin astă-noapte, mi-a dat numărul acesta de telefon şi mi-a spus că îl pot găsi aici. Mi-a răspuns: Uite ce e, ticălosule, nu ştiu despre ce vorbeşti, dar vorbeşti despre soţul meu şi este mort de doi ani!
Nu m-am lăsat. Am intrat în legătură cu acea femeie din nou, m-am întâlnit cu ea în New York. A venit din Boston. Pe măsură ce îi povesteam, devenea tot mai îngândurată. Pe bucata de hârtie pe care mi-o dăduse omul scria James Collin.
O voce profundă
Mi-a adus o scrisoare pe care i-o scrisese soţul ei, când era în Armată. Semnătura era identică. Era un singur lucru care era diferit: am întrebat-o dacă soţul ei avea o voce subţire. Mi-a spus: O, nu, avea o voce profundă, ca a dv. S-a sinucis, trăgându-şi un glonte în gât aici.
Adică acolo de unde vine vocea. Această poveste mi s-a întâmplat mie şi mă tot bântuie de vreo 40 de ani."
Telly Savalas, actorul ce l-a întruchipat pe locotenentul de Poliţie new-yorkez scormonitor Kojak, fusese întotdeauna destul de cinic, asupra chestiunilor cu iz supranatural. Până în acea noapte.
Comentarii 0