Dar, la câteva minute de zbor, a fost cuprins de flăcări, iar un video postat de o televiziune de stat arată că ar fi fost doborât de o rachetă.
The New York Times relatează că avionul a decolat de pe Aeroportul Internațional Imam Khomeini din Teheran la 6:12 a.m, cu 176 de pasageri la bord. După două-trei minute de la decolare, a încetat brusc transmiterea automată a datelor de zbor, deși a mai rămas în aer câteva minute.
Avionul s-a prăbușit pe terenurile agricole din apropierea satului Khalaj Abad. Șeful Organizației Aviației Civile din Iran, Ali Abedzadeh, a declarat că pilotul nu a contactat turnul de control în caz de urgență.
Iranian Students News Agency, o televiziune de stat cu circuit închis, a publicat un videoclip în care ar fi surprinsă aeronava ucraineană, aparent în flăcări, înainte de a fi lovită de o rachetă, după care a urmat o explozie luminoasă la impactul cu pământul.
New York Times a identificat un alt videoclip care arăta prăbușirea dintr-un unghi diferit.
Pe de altă parte, în versiunea oficială, conform lui Qassem Biniaz, oficial la Ministerul Drumuri și Dezvoltare Urbană din Iran, un motor al avionului a luat foc și că pilotul nu a mai putut să recapete controlul.
Specialiștii susțin că incendiile la motoare sunt destul de frecvente pe avioanele comerciale, dar rareori produc accidente. O defecțiune a motorului, în care părțile unui motor se dezintegrează, pulverizând resturi și distrugând nava este, practic, imposibilă.
Avionul ucrainean care s-a prăbușit în Iran, un 737-NG, a fost fabricat în 2016 și livrat direct din fabrică, a declarat compania aeriană. A fost supus controlului general cu două zile înainte de accident.
Ambasada Ucrainei în Iran a emis inițial o declarație prin care a exclus terorismul sau un atac cu rachetă. Dar declarația a fost eliminată mai târziu de pe site-ul ambasadei și înlocuită cu alta, în care se spune că este prea devreme pentru a trage concluzii.
Timpul de producere a accidentului ridică iarăși suspiciune. Iranul tocmai lansase zeci de rachete spre baze aeriene americane din Irak, ca represalii pentru asasinarea generalului Soleimani, șeful IRGC-Quds. Chiar dacă avertizaseră înainte, putea apărea victime și atunci SUA ar fi ripostat.
Exista o tensiune maximă. Și pe acest fond se puteau produce atât greșeli neintenționate, cât și voite, urmărindu-se un scop strategic.
Anchetatorii ar trebui să ia în considerare un atac „în primul rând”, a declarat Peter Goelz, fost director general al Comitetului Național pentru Siguranța Transporturilor din Statele Unite.
În 2014, la începutul războiului din estul Ucrainei între forțele guvernamentale și separatiștii sprijiniți de Rusia, o rachetă rusească a doborât o cursă malaeziană, ucigând 298 de persoane. Un incident asemănător se putea produce.
Cutiile negre ale avionului ucrainean au fost recuperate de la locul accidentului. De obicei trimise producătorului avionului pentru analiză. Cu toate acestea, șeful Organizației Aviației Civile a Iranului, Ali Abedzadeh, a declarat că Iranul nu va trimite înregistrările la Boeing. Acest lucru lasă loc de multe speculații.
Joi, anchetatorii ucraineni au anunțat că iau în considerare că o rachetă antiaeriană să fi lovit avionul de pasageri sau un atac terorist, scrie Washington Post.
Site-uri de specialitate în domeniul apărării încearcă să demonstreze, pe baza analizei scurtului film publicat pe televiziunea iraniană pe circuit închis, că racheta care ar fi doborât cursa ucraineană era o Tor-M1.
Site-ul Defence Jet scrie că Tor-M1 este de fabricație rusească. Experții care au cartografiat împrăștierea resturilor avionului susțin că există toate elementele că avionul a fost lovit de o rachetă.
Social media iraniană a publicat imagini ale epavei, printre care experții au identificat vârful și aripioarele de control ale rachetelor sol-aer 9M331. Acestea sunt folosite de sistemul de apărare antiaeriană Tor-M1, care se află în serviciul armatei iraniene la o bază militară în apropiere de locul accidentului.
Conform unei ipoteze care a circulat în mass media, fiind dezmințită categoric de regimul de la Teheran, spune că avionul civil ucrainean ar fi fost doborât intenționat pentru ca Iranul să acuze America, oficialii fiind convinși că Trump va ordona un atac cu rachete asupra unor baze din Teheran și împrejurimi.
Când Teheranul a lansat rachetele asupra bazelor americane din Irak, președintele Trump se afla în ședință cu principalii factori decizionali pentru a hotărî cum vor răspunde atacurilor iraniene. Mass-media americane anunțau că Trump va susține un discurs în fața națiunii și că bombardiere B52 decolaseră deja de la baza Diego Garcia.
De cealaltă parte, presa rusească deja începuse o dezinformare că există 80 de morți în bazele lovite de iranieni și că SUA va ataca ținte în Iran.
Doar că Trump nu a ordonat niciun atac. Totuși, imediat după prăbușirea avionului ucrainean, surse rusești deja răspândeau „știrea” că acesta a fost doborât de rachete trase de avioane F-35 americane, ca se aflau „în aer”.
